Turbulențe puternice, precipitații record, valuri de căldură ucigașe și incendii de vegetație violente, pentru a numi doar câteva... Vremea de pe Pământ devine din ce în ce mai ciudată? Răspunsul? Da. Ei bine, într-un fel. Aceste fenomene meteo au mai avut loc în trecut. Problema este că, în prezent, ele se produc mai frecvent și într-o măsură mult mai mare.
Care este cauza acestei creșteri a „ciudățeniilor globale" și putem face ceva în această privință? Katharine Hayhoe, unul dintre cei mai importanți climatologi a explicat situația. Această creștere a fenomenelor meteorologice ciudate reprezintă un lucru important pentru omenire.
Fenomene meteo extreme
Nu este un secret faptul că Pământul și clima s-au schimbat dramatic de-a lungul istoriei sale de 4,5 miliarde de ani. Natura a mai văzut atât condiții mai calde, cât și mai reci. Însă rata actuală a schimbărilor este cea care pune în pericol lumea vie. „Fiecare dintre noi, oriunde am trăi, simțim astăzi impactul schimbărilor climatice", a declarat Katharine Hayhoe, climatolog.
Unii dintre noi s-ar putea să nici nu fie conștienți de impactul pe care schimbările climatice îl au asupra vieții noastre de zi cu zi. Fie că ne place sau nu, suntem cu toții afectați de schimbările climatice. Mai exact, de modul în care fenomenele meteo extreme determină creșterea tarifelor de asigurare a locuințelor. De asemenea, alimentele noastre devin mai puțin nutritive și apa potabilă mai rară.
Un efect direct semnificativ al schimbărilor climatice este rapiditatea fenomenelor meteo extreme care pun vieți în pericol și au un impact economic uriaș. Conform unei lucrări de cercetare, fenomenele meteo extreme atribuibile schimbărilor climatice costă lumea 143 de miliarde de dolari pe an. Dintre aceste costuri, majoritatea (63%) se datorează pierderii de vieți omenești. Dar cum devine vremea de pe Pământ din ce în ce mai ciudată?
Valuri de căldură
Să începem cu unul dintre cele mai evidente efecte ale schimbărilor climatice: valurile de căldură. Pe măsură ce lumea se încălzește, valurile de căldură devin nu numai mai frecvente, ci și mult mai intense.
Recentul val de căldură de pe coasta de vest a SUA a făcut ca Las Vegas să atingă recordul istoric de temperatură de 49 de grade Celsius. Aproximativ 36 de milioane de persoane au fost expuse unui avertisment excesiv în timpul valului de căldură extremă. Temperaturile au depășit cu până la 20 de grade media pentru această perioadă a anului.
În Arabia Saudită, peste 1.300 de persoane au murit în timpul pelerinajului anual Hajj. Acesta a coincis cu un val de căldură excepțional. Temperaturi de 52 de grade Celsius au fost înregistrate la Marea Moschee din Mecca, potrivit BBC. Grecia tocmai a trecut prin cel mai timpuriu val de căldură înregistrat în țară, iar mai mulți turiști au murit. Între timp, nordul Indiei este afectat de cele mai severe valuri de căldură pe care le-a văzut vreodată. Vara în India este în mod notoriu caldă și umedă. Totuși, valurile de căldură din acest an au fost mai lungi, mai intense și mult mai frecvente.
Valurile de căldură apar atunci când un sistem atmosferic de înaltă presiune se deplasează și împinge aerul cald spre sol. Problema cu care ne confruntăm în prezent este că sistemele de înaltă presiune sunt întărite pe măsură ce planeta se încălzește, catalizând un cerc vicios.
Precipitații abundente și inundații rapide
Un alt efect secundar al unei lumi mai calde este faptul că o atmosferă reține mai mult vapori de apă. Ori de câte ori aerul încărcat cu umiditate trece peste uscat, acesta poate produce precipitații mai abundente. Râurile atmosferice sunt unul dintre principalii actori atunci când vine vorba de precipitații abundente. Un râu atmosferic este o zonă de umiditate pe cer. Atunci când unul dintre acestea se apropie de un munte, aerul este forțat să se ridice. Pe măsură ce o face, aerul se răcește, iar apa se condensează și cade sub formă de ploaie.
„Deci, ceea ce se întâmplă este că râurile atmosferice devin mai puternice și mai mari, deoarece captează mult mai mult vapori de apă. La urma urmei, cu cât este mai cald, cu atât se evaporă mai multă apă din ocean" a spus Hayhoe.
În sezoanele de toamnă și iarnă 2023/2024, precipitațiile din Regatul Unit și Irlanda au fost cu aproximativ 20% mai abundente din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Anul acesta, ploile torențiale și inundațiile au făcut deja ravagii în întreaga lume. În mai, o inundație catastrofală a lovit Afganistanul, ucigând peste 300 de persoane în provinciile Baghlan, Takhar și Badakhshan. În iunie, ploile torențiale s-au abătut asupra Elveției, Franței și Italiei, provocând alunecări de teren și inundații torențiale.
Uragane, taifunuri și cicloane
Uraganele și taifunurile sunt un tip de fenomen meteorologic cunoscut sub denumirea de ciclon tropical. Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), ciclonul tropical este un termen general. Acesta este utilizat pentru a descrie un sistem rotativ și organizat de nori și furtuni. Își are originea deasupra apelor tropicale sau subtropicale și are o circulație închisă la nivel scăzut. Odată ce viteza vântului atinge 74 de mile pe oră sau mai mult, un ciclon tropical este clasificat ca uragan, taifun sau ciclon tropical. Indiferent de denumirea lor, aceste furtuni sunt unice prin faptul că sunt alimentate de apa caldă a oceanelor.
Oceanele planetei sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și la încălzirea lumii noastre. „90% din căldura suplimentară prinsă în sistemul climatic se duce în ocean, nu în atmosferă", a explicat Hayhoe. Acest lucru înseamnă că există o cantitate mare de energie pentru a alimenta furtuni mai puternice. Ca atare, o proporție mult mai mare de furtuni se intensifică și se transformă în uragane. „Furtunile nu numai că se intensifică mai repede, dar se mișcă și mai încet. Astfel, ele stau deasupra noastră mai mult timp și aruncă mult mai multă ploaie", a continuat Hayhoe.
Uraganul Harvey, care a lovit SUA în 2017, a fost primul uragan semnificativ. Oamenii de știință au putut calcula cât de mult au influențat schimbările climatice evenimentul. Aceștia au constatat că schimbările climatice au făcut ca precipitațiile din Houston, Texas, în timpul uraganului, să fie de trei ori mai probabile și cu 15% mai intense.
Incendii de vegetație
Un alt efect semnificativ al schimbărilor climatice este creșterea frecvenței incendiilor grave de vegetație. Incendiile de vegetație au distrus peste 1,7 milioane de acri de teren în primele trei luni ale anului 2024 numai în SUA.
majoritatea incendiilor de vegetație din zonele puternic populate precum SUA se datorează aprinderii accidentale de către om. Totuși, acestea sunt exacerbate de schimbările climatice, în special de vremea mai caldă și mai uscată.
„Imaginați-vă că aruncați din greșeală un chibrit într-o grămadă de lemn verde și umed. Ce se întâmplă? Nu prea multe, imaginați-vă că este zăpadă în jurul lemnului, nu se întâmplă nimic. Acum imaginați-vă că aruncați acel chibrit într-o grămadă de lemn uscat, care s-a copt în căldură extremă timp de săptămâni, și chiar luni. Acesta este motivul pentru care observăm că suprafața arsă de incendiile de vegetație și numărul incendiilor mari de vegetație este în creștere", spune Hayhoe.
De asemenea, sezoanele incendiilor de vegetație apar mai devreme și durează mai mult. De exemplu, sezonul incendiilor de vegetație din acest an din Canada a început în februarie, la fel ca anul trecut. În trecut, însă, acesta începea abia în martie. Anul trecut (2023), Canada a fost martora unui sezon al incendiilor fără precedent, cu aproximativ 45 de milioane de hectare arse de peste 6 500 de incendii. Din păcate, acest scenariu devastator va deveni din ce în ce mai frecvent din cauza schimbărilor climatice.
Spre deosebire de incendiile din Statele Unite, majoritatea incendiilor din pădurile nordice, precum cele observate în Canada, sunt provocate de fulgere. Oamenii de știință prevăd o creștere a frecvenței fulgerelor cu 11-31% pentru fiecare grad de încălzire globală, conform Space.com .