Săptămâna trecută, cam pe șest, s-a deschis la Moscova o ambasadă de facto a regiunii separatiste nistrene, nerecunoscută ca stat nici măcar de către Federația Rusă.
Dacă Moscova găzduiește reprezentanțe ale Abhaziei și Osetiei de Sud, regiuni ocupate din Georgia, în acest caz există măcar recunoașterea unilaterală a Moscovei pentru independențele celor două regiuni acaparate în 2008, în urma războiului ruso-georgian, pot justifica gestul. Nu însă în cazul Tiraspolului.
În cazul de față, vizita la Moscova a președintelui pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, nu a determinat abandonarea unei asemenea ofense. Astfel, liderul separatist din Transnistria, Vadim Krasnoselski, a deschis la Moscova o reprezentanță a Tiraspolului. Această reprezentanță ar urma să ofere asistență „cetățenilor transnistreni” care locuiesc pe teritoriul Federației Ruse sau care se află temporar pe teritoriul acesteia.
Vadim Krasnoselski s-a întâlnit cu colaboratorii reprezentanței transnistrene în Federația Rusă. Liderul de la Tiraspol a dat indicații privind liniile principale de activitate a reprezentanței: stabilirea cooperării cu Duma de Stat și cu alte instituții de stat din Rusia, dezvoltarea relațiilor economice dintre Transnistria și Rusia, și oferirea asistenței juridice rezidenților regiunii transnistrene. Aceste atribuții sunt îndeplinite în mod normal de o ambasadă.
Mai mult, ca ofensa să fie completă, liderul separatist de la Tiraspol și-a numit printr-un decret reprezentantul special în Federaţia Rusă, iar documentul semnat de liderul de la Tiraspol îl desemnează pe Alexandr Karaman drept „reprezentant plenipotențiar al președintelui Transnistriei în Federaţia Rusă”. Karaman a fost primul vicepreședinte al regiunii separatiste și a ocupat această funcție din 1991 până în 2001.
Odată cu agresiunea Federaţiei Ruse în regiunea Donbas a Ucrainei, Karaman, împreună cu o echipă de 30 de activiști din regiunea transnistreană, a ocupat, în 2014, funcții importante în executivul autoproclamatei republici populare Donețk. Acesta a fost adjunct al șefului sovietului de miniștri pe probleme sociale, iar apoi „ministru de externe” al entității separatiste din Estul Ucrainei.
Interesant este că, deși extrem de vocal și gata de harță când e vorba despre România și Uniunea Europeană sau de majoritatea parlamentară pro-europeană și guvernul de la Chișinău, Igor Dodon nu a scos nici un cuvânt pentru a sancționa afrontul adus de liderul separatist cu care s-a întâlnit sau de către Rusia. Singurele care au reacționat au fost autorităţile guvernamentale care au anunțat că au luat act cu consternare de decizia recentă a liderului de la Tiraspol Vadim Krasnoselski de a numi un „reprezentant plenipotenţiar” al Transnistriei în Federaţia Rusă şi de a deschide o „reprezentanţă a Transnistriei” la Moscova.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a anunțat explicit, direct și fără echivoc, într-un comunicat de presă, că actul în cauză este unul ilegal şi nelegitim, având în vedere că acesta contravine atât Constituţiei Republicii Moldova, cât şi principiilor şi normelor de drept internaţional general acceptate. De asemenea, MAEIE al Republicii Moldova „aşteaptă că autorităţile Federaţiei Ruse nu vor da curs demersului Tiraspolului şi că vor confirma astfel angajamentul pe care şi l-au asumat de a respecta principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova consfinţit prin Tratatul de prietenie şi cooperare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă”.