Diaspora nu ar fi fost un factor decisiv în alegerile din 16 noiembrie, iar Klaus Iohannis ar fi câștigat și fără sprijinul românilor din străinătate, i-a spus liberalul Ludovic Orban lui Dan Andronic, acum câteva săptămâni.
Poate. Este greu de demonstrat științific cât de mult au influențat cei aflați la muncă în străinătate rezultatul alegerilor.
În memoria mea subiectivă au rămas însă următoarele fapte: după turul întâi al prezidențialelor, Ponta era pe primul loc, cu zece procente în fața lui Iohannis. Între tururi, PNL nu a avut nici o inițiativă majoră care să pună probleme candidatului PSD. Au avut loc două confruntări televizate, din care una a fost pierdută jalnic de către Iohannis. În seara zilei de 15 niembrie nu cred că era vreun lider PNL, nici măcar Iohannis, care să creadă că Ponta poate pierde. Liberalii se pregăteau să dezerteze în masă la partidul lui Tăriceanu sau oriunde altundeva. Aceasta era fotografia serii de 15 spre 16 noiembrie, moment în care, de vot din Munchen și din alte orașe occidentale, au apărut primele grupuri de tineri, care au format cozi, în așteptarea deschiderii urnelor. Au rămas acolo toată noaptea, iar la primele ore ale dimineții ambasadele României erau deja copleșite. Eu cred că acesta a fost semnalul de care aveau nevoie sute de mii de alegători din țară, pentru a se mobiliza.
Am amintit de declarația lui Orban și de contextul din 16 noiembrie pentru că pare tot mai clar că PNL și Iohannis caută să iasă din angajamentele pe care și le-au asumat în fața românilor din străinătate. Nu este (doar) indiferență. Pur și simplu, Diaspora îi încurcă. În primul rând, o prezență masivă la motiv a celor peste trei milioane de români din Diaspora ar putea duce UDMR sub pragul de 5% necesar intrării în Parlament. PNL are însă nevoie de UDMR, asta este aproape sigur, pentru a realiza o majoritate parlamentară fie acum, dacă vrea să dea jos guvernul Ponta, fie după alegeri. În al doilea rând, Diaspora – care, după opinia mea, din 2004 încoace a fost un uriaș factor de progres, pentru că a adus o mentalitate democratică în zonele cele mai conservatoare ale societății – a început să aibă o agendă diferită de cea a PNL și a președintelui Iohannis. Din decembrie 2014 până acum, în pofida sondajelor care arată că actualul președinte are o cotă uriașă de popularitate, s-a produs o ruptură tot mai mare între ceea ce a făcut Iohannis și ceea ce așteptau românii din diaspora. Nemulțumirea se observă nu doar în zona celor din spațiul UE, ci și la comunitățile de români din zona exsovietică. „A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel”, a spus, luni, liderul românilor din Odessa, la o dezbatere de la Izvorul Mureșului.
Rezultatul acestei rupturi ideologice este că PNL a renunțat să se mai bată pentru Diaspora și a lăsat PSDul – partid ostil prin tradiție celor din emigrație – să facă regulile. Liberalii nu au făcut ceva rău, ci s-au întors cu spatele, de exemplu atunci când socialdemocrații lui Ponta limitau numărul parlamentarilor care vor reprezenta diaspora la șase. Au lipsit exact două voturi pentru ca numărul acestora să poată fi dublat. Ca din întâmplare, cei doi deputați liberali care reprezintă Diaspora au plecat din sală la momentul votului. Cât despre votul prin corespondență, proiectul inițiat de PNL, și așa extrem de limitativ și greu de aplicat, este blocat în comisia de cod electoral condusă de liberalul Mihai Voicu.
Ceea ce fac acum cei din PNL, susținuți tacit de Klaus Iohannis, îi va determina pe românii din străinătate să rămână departe de casă. Fenomenul migrației va continua, sunt deja peste trei milioane de români plecați peste hotare, cu toate consecințele care decurg de aici. Am mai scris: pleacă oameni buni, cu spirit de inițiativă, care văd că România nu se schimbă în bine. Continuarea politicilor useliste de marginalizare a Diasporei face ca țara noastră să piardă un uriaș potențial de schimbare în bine.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.