Ziarul "Neamul Românesc", condus de Nicolae Iorga, anunţa în 1908 că "mai mulţi profesori au luat hotărârea de a ţine cursuri de vacanţă la Vălenii de Munte. Ele vor începe la 1 iulie şi vor ţine până la 1 septembrie".
Cursurile inițiate de Nicolae Iorga, la care participau intelectuali din ţinuturile locuite de români, dar despărţite de patria mamă, au inaugurate la 2 iulie 1908. Lectorii predau istorie, istorie literară, economie naţională, geografie. În primii ani au fost susţinute de profesori ca: Gheorghe Munteanu-Murgoci, Vasile Bogrea, Alexandru Lapedatu, Ştefan Bogdan.
La momentul organizării, autorităţile se temeau de problemele politice pe care cursurile de vară de la Văleni le-ar putea provoca, fiind cunoscute convingerile naţionaliste ale istoricului. Rusia şi Austro-Ungaria erau foarte sensibile în privinţa propagandei naţionaliste printre românii care trăiau pe teritoriul acestor imperii. Astfel că Iorga a fost supravegheat cu atenţie de agenţi ai Siguranţei. Unul dintre spioni, "Agentul 25", ajunge încet să-l admire sincer pe Iorga. "De la un ton rece, distant, de identificare a agentului cu poziţia autorităţilor centrale bucureştene faţă de cel urmărit, treptat, prezentările devin tot mai calde, dând impresia unei ralieri la ideile lui Iorga, la aplauzele şi ovaţiile pe care le primea: agentul fusese şi el cucerit", scrie istoricul Petre Ţurlea.
Încercând să împiedice participarea tinerilor din Bucovina la cursurile de vară organizate de Iorga la Văleni, guvernul a organizat în 1908 la Iaşi o serie de cursuri pe teme culturale.
În cel de-al doilea an, Nicolae Iorga a prezentat un ciclu de 20 de lecţii cu tema "Poezia populară românească, natura, originea şi valoarea ei" şi altul intitulat "Originea neamului nostru şi înrâurirea lui asupra altor neamuri". Au fost prezenţi şi 40 de studenţi ardeleni. În 1912 au fost inaugurate noile săli.
Între timp, atitudinea autorităţilor în privinţa cursurilor ţinute de Iorga s-a schimbat. Regele Carol I, ale cărui opinii erau diferite de ale lui Iorga, şi-a trimis tânărul nepot la cursurile ţinute de istoric în orăşelul de pe Valea Teleajenului. Astfel, în 1912, la Vălenii de Munte a sosit chiar şi principele Carol, viitorul rege Carol al II-lea, primit cu fast de întreg oraşul. Principele Carol îşi va aminti mereu cu plăcere de zilele din 1912 petrecute la Vălenii de Munte.
În 1913, Universitatea şi-a închis porţile din cauza izbucnirii primului război balcanic, iar un an mai târziu sunt deschise doar pentru 20 de zile. La 31 iulie 1921, Nicolae Iorga inaugurează lucrările Universităţii populare "Nicolae Iorga" (denumire dată în 1920, la congresul Ligii culturale), la care au participat şi profesorii străini: De Martonne Craigle, dr. Wright, dr. Chapman etc.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Universitatea s-a situat, sub imboldul lui Nicolae Iorga, la nivelul exigenţelor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. În preajma izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, Nicolae Iorga a acordat o atenţie deosebită demascării fascismului şi a războiului ce se prefigura. La trei ani de la asasinarea fondatorului său, în 1943, Universitatea de la Văleni şi-a închis porţile.