A patra mineriadă a condus la căderea primului guvern post-comunist, pe 25 septembrie 1991. În timpul asaltului asupra Palatului Victoria, Andrei Frumușanu, Aurica Crăiniceanu și un militar, Nicolae Lazăr, au fost uciși. De moartea civililor a fost acuzat un fost ofi țer SPP, Vasile Dorin Gabor. În 2003, suspectul a fost scos de sub urmărire penală. În 2012, Curtea Europeană a condamnat Statul Român la despăgubiri de 60 de mii de euro. Abia anul trecut, Parchetul General a anunțat redeschiderea dosarului
Una dintre cele mai urâte pete pe „obrazul” sistemului judiciar din România este dosarul „Frumușanu- Crăiniceanu”, denumit așa după numele victimelor nevinovate care au fost ucise în timpul mineriadei din septembrie 1991. Deși unii dintre anchetatori și judecători au arătat că Aurica Crăiniceanu, de 27 de ani, și studentul Andrei Frumușanu, de 24 de ani, au fost uciși cu proiectile trase din clădirea guvernului asediat de mineri, după 12 ani de tergiversări, principalul suspect, fostul ofițer SPP, Dorin Vasile Gabor, acuzat de omor deosebit de grav, a fost achitat.
FOTO; Aurica Crăiniceanu și Andrei Frumușanu
Ucisă de mână cu soțul
Așa cum au consemnat anchetetorii la acea vreme, pe 25 septembrie 1991, în jurul orei 18.00, atunci când s-a ordonat riposta asupra manifestanților din Piața Victoriei, mii de oameni, manifestanţi şi mineri, au încercat să intre cu forţa în sediul Guvernului. Clădirea era păzită de jandarmi, militari şi ofiţeri ai Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP). Mulţimea aruncă pietre şi sticle incendiare spre forţele de ordine care ripostau cu gaze lacrimogene. De la o fereastră a clădirii Palatului Victoria, au început să zboare rachete de semnalizare. Martorii audiați în acest caz au declarat că, întrun interval scurt, s-au tras cel puţin 11 sau 12 focuri.
În jurul orei 18.15, soţii Aurica şi Viorel Crăiniceanu au sosit în Piaţa Victoriei, venind dinspre Piaţa Romană. Ei s-au oprit pentru cîteva momente lîngă blocul „TAROM”. În acea clipă, unul din cartuşele trase a lovit-o pe Aurica Crăiniceanu. Tânăra, mamă a doi copii, a fost transportată la Spitalul Municipal Bucureşti şi internată la ora 19.30. În pofida intervenției medicilor, ea a decedat a doua zi. În jurul orei 18.40, un al doilea cartuş tras l-a lovit în piept pe studentul Andrei Frumuşanu. El a fost transportat la Spitalul de Urgenţă „Floreasca”, unde, la ora 19.05, s-a constatat decesul.
Militarul incendiat, uitat
A treia victimă a mineriadei din septembrie 1991 a fost un jandarm, Nicolae Lazăr, de 21 de ani. Era militar în termen, detaşat de la Alba în Bucureşti. Se număra printre scutieri şi avea ordin să păzească instituţia Guvernului. În miezul zilei, cineva din piaţă a aruncat o sticlă incendiară spre locul în care se afla, iar hainele i s-au aprins. S-a stins la spital după două zile de chinuri.
Protestele din septembrie 1991 s-au încheiat după trei zile. Între timp, sub presiunile violente ale minerilor, Petre Roman, premierul de atunci, şi-a pus mandatul la dispoziţia preşedintelui Ion Iliescu, care l-a acceptat.
Petre Roman, martor al acuzării
La mai puţin de o săptămână după moartea Auricăi Crăiniceanu și a lui Andrei Frumușanu, procurorii au început cercetările. Ancheta a fost instrumentată, inițial, de procurorul Marian Capotă de la Parchetul Militar, iar, ulterior, de procurorul Gheorghe Surdescu. Peste 160 de oameni au fost audiați în acest caz: martori, ofiţeri SPP, rude ale celor morţi şi chiar fostul premier Petre Roman (stânga), care a depus mărturie împotriva fostului ofițer SPP. Anchetatorii au stabilit că Vasile Gabor (dreapta) ar fi tras în cele două victime cu un pistol de semnalizare de calibru 26.
FOTO: Petre Roman
Dosar redeschis la presiunea CEDO
Suspectul principal, Vasile Gabor, a negat toate acuzaţiile. După trei ani, procesul în primă instanţă era la final, iar un magistrat l-a condamnat pe Gabor la opt ani de închisoare. Rudele victimelor au considerat pedeapsa prea mică și au făcut recurs care s-a judecat la Curtea de Apel Militară. În 1999, instanţa a pronunţat verdictul definiv: Vasile Gabor a fost achitat.
Autor necunoscut
În 2003, familiile Frumușanu și Crăiniceanu au primit vestea că suspectul procurorilor a fost scos de sub urmărire penală. Soţul Auricăi şi părinţii lui Andrei au strâns toate documentele şi au trimis dosarul la CEDO. În anul 2012, Curtea Europeană a constatat că sistemul judiciar din România nu a fost în stare să găsească sau să identifice autorul omorului. Drept care, familiile Crăiniceanu şi Frumuşanu au câştigat procesul. Statul le-a plătit despăgubiri de 60 de mii de euro şi a fost obligat să redeschidă ancheta.
FOTO: Ștefan Frumușanu, tatăl studentului ucis în timpul celei de a patra mineriade, se luptă de 25 de ani cu un sistem care nu a făcut dreptate
După decizia de la Strasbourg, s-au făcut audieri şi expertize noi. Anchetatorii au luat în calcul şi probe care au apărut în primul rechizitoriu prin care Vasile Gabor a fost condamnat. Dosarul morţii militarului ars de viu, Nicolae Lazăr, nu s-a deschis niciodată. Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 1991.