Din nefericire, presa noastră nu s-a obosit să semnaleze un eveniment extrem de important de săptămîna trecută. Alta dacă era vorba de un preot beat sau de cine știe ce problemă la Catedrala Neamului.
Biserica Ortodoxă Română a semnat un protocol de colaborare cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Iată comunicatul oficial: „În contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Patriarhia Română și Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității au încheiat un acord de cooperare. Obiectul acestui acord este studierea trecutului recent al Bisericii Ortodoxe Române și prezentarea acestuia în lucrări științifice și materiale audio-video. Din partea Patriarhiei Române acordul a fost semnat de către Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod, iar din partea C.N.S.A.S. a semnat domnul Dragoș Petrescu, Președintele Colegiului”. Iată că după 27 de ani de la căderea comunismului, Biserica Ortodoxă Romînă este în mod oficial dispusă să-și asume trecutul cu toate luminile și umbrele sale. Iar acest gest de normalitate vine direct de la Patriarhul României, PF Daniel. Și merită aplaudat.
Relații Bisericii cu CNSAS-ul nu a fost una firească, ba câteodată chiar contondentă. Subiectul a fost unul simplu: deconspirarea clericilor care au colaborat cu Securitatea. Am fost un militant al deconspirării – încă înainte de apariția CNSAS – iar colecția „Evenimentului Zilei“ stă mărturie. Că lucrurile nu s-au rezolvat nici până astăzi e o altă discuției. Și în prezent, conform legii, clericii pot fi verificați numai la cerea Cultului. Ceea ce din umilul meu punct de vedere crează o anomalie juridică. În România există două categorii de cetățeni: clerici și restul. A, bine, societatea civilă a găsit imediat antidotul, iar mulți clerici sunt verificați în calitatea lor de profesori, de dascăli, pentru că în mod evident cei mai reprezentativi clerici sunt și profesori.
Important este însă că Biserica, printr-un grup de istorici și cercetători ce va fi desemnat, va începe să studieze obiectiv trecutul său din perioada regimului comunist. Și are Slavă Domnului cu ce să-și înnobileze fruntea de Biserică martir. Zeci de episcopi pensionați forțat, peste 4.000 de preoți întemnițați, sute de mânăstiri desființate și călugări alungați. Raportul între cei care s-au luptat spiritual cu regimul communist și cei care au colaborat cred că este colosal. Biserica a fost acea „armată în negru” cum o numea sinistrul ministru de Interne și al Securității Alexandru Drăghici. Și ar mai fi un beneficiu al acestui acord, repet, zic eu istoric. Zeci de cercetători din toate eparhiile țării vor putea veni și studia nestingheriți, fără să mai treacă prin furcile caudine ale binecuvântărilor sau privirile mustrătoare a cine știe cărui protopop sau ierarh: „Nu ai treabă în parohie Sfinția Ta? Ce cauți matele prin hârtiile Securității?”.
Trebuie spus răspicat că deschiderea arătată de Biserică este meritul Patriarhului Daniel, iar toți membrii Colegiului CNSAS s-au arătați încântați de propunerea venită, iată ca un semn, din partea ambelor instituții. Ar fi nemeritat să nu îl menționez expres pe colegul meu, teologul Laurențiu Tănase, care a pus cel mai mult suflet în acest proiect, de ajunsese și pe rol de secretară.
Acum la muncă, că avem ce studia!