Edilul comunei Ciurea, Cătălin Lupu, a obţinut 100.000 de euro printr-un proiect european şi va ridica o fabrică de jucării de lemn, pe numele nevestei. Astfel, familia Lupu va intra în concurență directă cu investitorii chinezi, care sunt lideri de piață.
Pentru că în calitate de primar nu are voie să facă afaceri, Cătălin Lupu a desemnat-o pe soția sa să se ocupe de investiție. Așa că, în primăvara anului trecut, Luminița Lupu a înfiinţat o întreprindere individuală (I.I.). Firma a fost deschisă pentru a putea accesa fonduri europene, iar prima solicitare a şi fost aprobată. Prima doamnă a comunei a primit 100.000 euro pentru a înfiinţa o fabrică de jucării. „Este un domeniu inedit pentru Iaşi, dar sper să meargă bine. Acum suntem în faza organizării de licitaţii pentru ridicarea clădirii. Deja am fost anunţat că s-au înscris câteva firme la licitaţie”, a declarat, pentru 7est.ro, edilul Cătălin Lupu. Fabrica va fi construita în satul Curături din Ciurea, în acest an. „Sunt 170 metri pătraţi, va fi o clădire din cărămidă”, a descris investiţia primarul din Ciurea.
Strategie de marketing
Jurnaliștii de la 7est.ro scriu că locuitorii din comuna Ciurea sunt, în majoritate, ţigani căldărari, specializaţi în prelucrarea metalelor, dar primarul a preferat să investească în modelarea lemnului. „Se supără dacă le spui romi, ei sunt ţigani. Noi mergem, însă, pe lemn şi nu pe metal. Potrivit contractului, trebuie să angajăm minimum patru persoane. Eu cred că vom angaja mai multe, pentru că trebuie să avem marketing, să vindem ceea ce producem. Tot prin contract suntem obligaţi să vindem de o anumită valoare. Nu ştiu dacă vor lucra ţigani sau români, nici măcar nu contează asta. Noi suntem obligaţi să producem şi să vindem”, îşi explică planurile Cătălin Lupu.
Când ies primele jucării
Licitaţia demarată vizează construirea halei de producţie, într-o primă fază, apoi conectarea la reţeaua de utilităţi şi achiziţionarea de utilaje. „Va fi o construcţie din cărămidă, vom avea strunguri. Vom face jucării ecologice din lemn. De la maşini şi trenuleţe, până la forme geometrice. Chiar şi păpuşi, de ce nu? Piaţa jucăriilor din lemn este în plină dezvoltare”, spune Cătălin Lupu.
Jucăriile din lemn nu sunt prezente doar la târgurile organizate în România, ci şi la cele din întreaga Europă. „Sunt preţuri mari, dar pentru finisaje frumoase. Multe sunt chinezării, deşi au ștampila UE. Noi vrem să producem la Iaşi”, adaugă Lupu. Construcţia fabricii ar trebui să se încheie în toamnă, potrivit acordului de finanţare. Într-o primă fază, fabrica de jucării de la Ciurea va livra doar maşinuţe, trenuleţe sau şerpi din lemn. „Da, vrem să mergem pe artă decorativă şi populară, chiar şi pe împletituri. Este posibil să ne trebuiască şi răchită, vom vedea cum şi de unde aducem. Vrem să facem până şi mobilier. Deocamdată, începem cu jucăriile”, spune primarul Lupu.
Cea mai apropiată fabrică de jucării de Iaşi este la Botoşani. Construită în timpul comunismului, Fabrica de păpuşi a avut doi directori, Ioan Cojocariu şi Florin Egner, care au devenit apoi primari ai oraşului reşedinţă de judeţ.
În ultimii ani însă, o firmă privată din Botoşani furnizează printre cele mai căutate jucării din lume. Flaro International vinde de aproape 15 ani jucării din lemn în Germania, Franţa, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Japonia. O reclamă a constructorului de automobile Audi din 2004 a fost realizată având la bază o jucărie fabricată la Flaro. Amplasată în zona industrială a oraşului, în spatele Spitalului de Recuperare, Flaro are 70 de angajaţi şi este condusă de Iulian Ojog. O bicicletă din lemn costă la Botoşani 10-15 euro şi se vinde pe pieţele internaţionale cu peste 60 de euro, Numărul exemplarelor comercializate se apropie de 100.000.
Credit în franci elvețieni
Alegerea satului Curături pentru ridicarea fabricii nu este întâmplătoare. Acolo, familia Lupu deţine un teren şi o casă. Soţii mai au un apartament şi o maşină Opel Vectra, înregistrând datorii de 75.000 de franci elveţieni dintr-un credit. Luminiţa Lupu este profesoară la o şcoală din comună. Datele provin din declaraţia de avere completată de primar în iunie 2013.