Cercetatorii de la Stemrad planuisc sa constuiasca un costum spatial, pe baza expertizei pe care o au in nano-materiale, care sa-i protejeze pe astronauti in spatiu impotriva radiatiilor cosmice. In 2018 este prvazut un test la baza capsulei Orion.
Calatoriile in spatiu sunt aventuri periculoase, nu doar din punct de vedere tehnic. Chiar si calatoriile de succes pun in pericol viata astronautilor, de indata ce acestia au iesit din atmosfera protectoare a Pamantului. In mod constant Terra este bombardata de o serie de radiatii cosmice, in special protoni, nuclee de heliu si electroni, care provin atat de la Soare cat si din explozii de Supernove mai mult sau mai putin indepartate si chiar de la quasarii de la limita universului observabil. Aceste particule, multe dintre care au energii inalte, sunt in mare parte deviate de catre magnetosfera si absorbite de catre atmosfera terestra. Atata vreme cat suntem pe Pamant nivelul de radiatii cosmice nu este periculos pentru sanatatea noastra. Iata insa ca de indata ce ne indepartam de Terra pentru a ne aventura in spatiu, aceste particule cosmice interactioneaza cu particulele din organismul nostru si pot genera efecte devastante. Printre acestea se numara diverse tipuri de cancer, prbleme cu retina sau chiar influente directe asupra creierului, care duc la depresie sau la compromiterea sistemului cognitiv al astronautilor. Un studiu recent in cadrul caruia celule staminale umane au fost bombardate cu radiatii in laborator precum cele care se gasesc in spatiu a demonstrat cum ca acest fapt a dus la aparitia leucemiei in soarecii de laborator in care fusesera transplantate aceste celule. Chiar si sistemul imunitar sufera transformari in urma bombardamentului cu radiatii, care fac astfel incat organismul sa devina mult mai sensibil fata de virusi si bacterii.
Ca o confirmare a efectelor negative ale radiatiilor cosmice este si faptul ca circa 43% din decesele astronautilor misiunilor Apollo care au fost pe Luna au avut loc in urma problemelor cardio-vasculare si se banuieste ca acesta este rezultatul efectului distructiv al radiatiei cosmice.
In aceasta situatie un zbor spre Marte este cu adevarat periculos daca nu exista un costum care sa-i protejeze pe astronauti pe lunga durata a zborlui.
Iata ca in acest context frma israeliana Stemrad construieste un costum lejer, Astrorad, alcatuit din mai multe straturi si modelat pe corpul astronautilor folosind tehnologii de varf din domeniu nano-materialelor. La ora actuala firma optimizeaza acest costum cu obiectivul de a-l testa in spatiu in 2018.
Tocmai in 2018 este prevazut un zbor al capsulei Orion dincolo de Luna. Se planuieste instalarea la bordul capsulei a doua manechine, unul cu costumul Astrorad iar celalalt fara, pentru a evalua eficienta acestui costum. Nu este insa exclus ca la bordul lui Orion sa fie doi astronauti in carne si oase care sa testeze acest costum dar si alte tehnologii de la bordul navei. Ar fi pentru prima data dupa circa 45 de ani cand oamenii s-ar aventura in spatiu dincolo de Luna.
Agentia spatiala americana, NASA, planuieste sa lanseze spre planeta Rosie, Marte, un zbor cu oameni la bord in jurul lui 2030; pana atunci deci va trebui rezolvata problema ecranarii corpului fata de periculoasele radiatii cosmice.
Astronautii de la bordul Statiei Spatiale Internationale (ISS) sunt oarecum protejati fata de radiatia cosmica de catre campul magnetic terestru, care deviaza aceasta radiatie; totusi, nivelul acesteia este mai ridicat decat pe Pamant – acest lucru a dus, se pare, la modificari in ADNul lui Scott Kelly, fata de fratele geaman ramas pe Pamant, dupa o perioada de aproape un an de zile petrecuta in spatiu Inclusiv cand zburam cu avionul la circa 10.000 de metri suntem supusi unei radiatii de circa doua ori mai mare decat cea de la sol.
Noua tehnologie utilizata in costumul Atrorad ar putea fi deci aplicata cu succes atat zborurilr spatiale de lunga durata cat si in alte situatii in care nivelul radiatiei nucleare este crescut.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro