Vineri, 17 martie 2017, Klaus Iohannis l-a decorat pe Mircea Ionescu Quintus, liberalul din tată-n fiu, la împlinirea vîrstei de 100 de ani. După ceremonie, preşedintele a convocat o conferinţă de presă. Oficial, pentru a vorbi despre decorat. Neoficial, pentru a se pronunţa şi direct despre Scandalul Kovesi. Klaus Iohannis răspunde întrebărilor din spațiul public doar cînd vor mușchii lui. De data asta e limpede c-a ținut să se pronunțe asupra Scandalului. Acest context e foarte important, pentru că el ne dezvăluie intenţia clară a lui Klaus Iohannis de a interveni public în disputa privind revocarea Codruţei Kovesi.
După ce-a deschis gura ca să vorbească despre Mircea Ionescu-Quintus, Klaus Iohannis a fost întrerupt cu o întrebare despre Motivarea CCR a deciziei din 27 februarie 2017 în chestiunea conflictului constituţional dintre DNA şi Guvern.
Deşi teoretic se şi avîntase să patineze pe un text insipid, ca şi gheaţa unui patinoar artificial, despre Mircea Ionescu Quintus, Klaus Iohannis nu s-a supărat că i se pune o întrebare despre Codruţa Kovesi. Nici nu s-a făcut că n-o ia în seamă, cerînd întrebări despre liberalul din tată-n fiu. S-a grăbit să răspundă.
Semnificativ rămîne şi faptul că trei sferturi din conferinţă au fost cedaţi acestei chestiuni, deşi Klaus Iohannis nu e politicianul atît de amabil cu presa încît să accepte pisarea cu întrebări dacă nu vrea să fie pisat. Pentru a înţelege poziţia lui Klaus Iohannis expusă în trei sferturi din conferinţă e nevoie de o plasare în context.
Pe 10 martie 2017 s-a dat publicităţii Motivarea deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a CCR, prin care se declara că DNA a încălcat Constituţia anchetînd penal emiterea de către Guvern a OUG nr. 13. Însumînd 126 de puncte, redactate pe 83 de pagini, Motivarea e un rechizitoriu al anchetării de către DNA a unui act legislativ.
Practic, DNA e acuzat de abuz de putere prin tentativa de a se substitui altor puteri din stat: Parlamentul şi CCR.
Aşteptată de toată lumea, Motivarea CCR a declanşat imediat o campanie vizînd demiterea Codruţei Kovesi pentru încălcarea Constituţiei.
Campania a fost susţinută de Presa anti- Binom, în frunte cu Antena 3 şi România Tv, de lideri politici precum Călin Popescu Tăriceanu, de Asociaţiile Magistraţilor. S-au ridicat împotriva ei ca slujitori ai Binomului SRI-DNA şi adversari ai CCR Divizia Presă a Binomului, în frunte cu Digi tv și Realitatea tv, televiziunea de familie a lui Eduard Hellvig, precum şi liderii politici care, încă nearestaţi, mai speră că prin slujirea Codruţei Kovesi vor scăpa de cătuşe (Ludovic Orban, Cătălin Predoiu). Pe acest fond, a fost mai mult decît previzibil ca interviul acordat de Tudorel Toader, ministrul Justiţiei lui Radu Tudor pe Antena 3, duminică, 12 martie 2017, să fie dominat de situaţia Codruţei Kovesi după publicarea Motivării. Postul pentru care a optat ministrul PSD al Justiţiei se adresează unui public telespectator adversar al șefei DNA. Precizarea e deosebit de importantă în explicarea punctelor de vedere ale ministrului în chestiunea CCR versus DNA.
Răspunzînd şi aşteptărilor moderatorului, Tudorel Toader a fost deosebit de sever cu întreprinderea DNA împotriva Guvernului. În emisiune domnia sa a reiterat poziţia adoptată chiar în şedinţa CCR din 27 februarie 2017, unde a participat ca reprezentant al Guvernului. După cum era de aşteptat, s-a ajuns şi la măsurile care trebuie luate după publicarea Motivării. În numele Ministerului Justiţiei, Tudorel Toader a evidenţiat cele trei măsuri luate. Prima se referă la statuarea ca „pe viitor, procurorii nu mai pot ancheta oportunitatea legalităţii şi constituţionalităţii OUG şi ale legilor”. A doua vizează informarea Comisiei de la Veneţia (în care ministrul reprezintă România) în legătură cu conflictul constituţional din România. A treia fost anunțată în emisiune:
„În paralel, probabil începînd de mîine, sigur, prin colegii mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcţia Naţională, structura Ministerului Public pe de altă parte. Şi atunci, evaluarea va avea două componente, două direcţii, pe de o parte cea profesională pe cauze, pe de altă parte, cea managerială privind instituţiile pe care domnia sa, domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dînşii, după ce voi face această evaluare pe cele două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua şi parţial răspund cum am răspuns şi altă dată, voi comunica presei hotărîrea pe care o voi lua.”
Luat din scurt de moderator, Tudorel Toader a dat drept termen maximum 10 zile, două săptămîni începînd din 13 martie 2017.
Înaintea acestui moment a venit vorba de posibilitatea ca şefa DNA şi şeful Parchetului general să-şi facă o evaluare proprie și, într-o criză de conștiință gen Pavel pe Drumul Damascului, să demisioneze: „N-aş vrea să se speculeze în acest sens, doar mă refeream la faptul că există această posibilitate”.
Deşi pe întreg parcursul interviului Tudorel Toader a vorbit doar de o evaluare a celor doi ţinînd nu numai de anchetarea Guvernului, imediat s-a declanşat o adevărată isterie. Forţele anti-Binom din presă şi din politică au interpretat evaluarea ca proces avînd drept final obligatoriu cererea înaintată Preşedintelui de revocare a celor doi - Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr. A doua zi, luni, atît Augustin Lazăr, cît şi Codruţa Kovesi, dovadă a apartenenţei lor la Gaşca Noi suntem statul! au declarat că nu-şi dau demisia şi nu recunosc dreptul ministrului Justiţiei de a-i evalua.
Codruţa Kovesi cel puţin a arătat la această măsură perfect legală uluirea Sfintei Paraschive la anunţul că-i va fi evaluată postura de Sfîntă, fie şi sub formă de moaşte. Sorin Grindeanu şi Liviu Dragnea au adoptat o poziţie tipic PSD-istă. Ca şi în cazul Florin Iordache, cei doi l-au lăsat pe Tudorel Toader să-şi rupă gîtul. Amîndoi au susţinut că e treaba ministrului să ia o decizie.
Ei, înţelepţi, nu se bagă!
Deoarece toată lumea se întreba care e poziţia lui Klaus Iohannis în acest Scandal, Administraţia prezidenţială a făcut să apară ca de pe surse într-o agenţie din Divizia Presă, pe 14 martie 2017, ştirea: „«Preşedintele Klaus Iohannis este foarte mulţumit de activitatea procurorului general al României şi de activitatea procurorului şef al DNA», au declarat pentru News. ro surse din Administraţia Prezidenţială.” Felul în care a răspuns a nemulţumit Divizia Presă a Binomului, care voia un sprijin public făţiş pentru Codruţa Kovesi. Ofiţerii acoperiţi ai SRI de la România liberă, de la Adevărul, de pe facebook, oficioasele Binomului, Realitatea tv şi Digit tv, s-au arătat mînioase față de această eschivare.
Joi, 16 martie 2017, Traian Băsescu a declarat că „Preşedintele nu poate refuza revocarea celor doi”.
Pînă pe 17 martie 2017, din 12 martie 2017, în spaţiul public s-a discutat de parcă propunerea de revocare a celor doi fusese făcută deja Ministrul Justiţiei.
În această atmosferă şi speriat de atacurile Diviziei Presă (singura pe care o ia în seamă, deoarece prin ea vorbeşte Sistemul!) Klaus Iohannis a convocat conferinţa de vineri, 17 martie 2017.
După ce s-a declarat „foarte mulţumit”, nu doar mulţumit, de activitatea celor doi, Klaus Iohannis a surprins pe toată lumea susţinînd că nu va cere nimeni revocarea celor doi:
„Sincer, nu cred că cineva va solicita aşa ceva.
Reporter: Dar acum se face evaluare la nivelul Ministerului Justiţiei. Miercuri a avut loc o întîlnire cu domnul Augustin Lazăr. Klaus Iohannis: Da, este foarte bine din cînd în cînd să se facă evaluări. Îi ajută pe cei evaluaţi să lucreze mai bine.
Reporter: (…) A existat această variantă a revocării practic a doamnei Kövesi, adică nu numai ca rezultat al analizei, chiar cei din coaliţie discută despre această revocare. Deci este foarte probabil sa vină propunerea. (…)
Klaus Iohannis: În politică să ştiţi că se discută multe multe lucruri şi ce trebuie şi ce nu trebuie. Dumneavoastră m-aţi întrebat dacă se ajunge la aşa ceva şi eu am spus că nu cred că va solicita cel care conform legii trebuie s-o facă acest lucru.” Întrebat pe ce se bazează, Klaus Iohannis a răspuns misterios:
„Pe informaţii”.
S-a crezut şi s-a spus imediat că Preşedintele se referă la informaţii primite de la SRI sau chiar de la liderii PSD în discuţii particulare. Nu ştim dacă Preşedintele deţine informaţii din aceste două surse. Sigur e că însuşi Tudorel Toader a sugerat, în interviul din 12 martie 2017, că nu va cere revocarea celor doi :
„Realizator: E important acest termen pentru că, ştiţi, nerăbdarea e mare, Curtea Constituţională a făcut o motivare, cum spuneam, de 83 de pagini în zece zile şi e cu atît mai...
Tudorel Toader: Ştiu. Dar şi dvs şi noi toţi ştim că orice măsură aş lua, va avea o semnificaţie deosebit de importantă, dvs şi noi toţi ştim foarte bine că măsurile acestea... orice măsură dar asta despre care vorbim cu precădere trebuie să fie bine, bine fundamentată şi nu numai pe decizia Curţii. Cu siguranţă mulţi vor spune că este o încălcare gravă şi e suficientă această încălcare pentru a declanşă procedura de demitere. Dar, trebuie să vedem şi efectul, impactul acestei măsuri. Repet, mă întorc la condiţionalităţile MCV-ului, mă întorc la modul în care noi ne raportăm la instituţiile europene. De aceea, sunt convins în detrimentul unor critici, sunt convins în detrimentul celor care vor spune, repet, suficientă încălcare pentru luarea măsurii, că o astfel de măsură necesită o abordare, fundamentare complexă şi completă.” Din cîte se vede, ministrul lasă să se înțeleagă că solicitarea de revocare nu se poate baza doar pe Decizia CCR și, prin urmare, e greu de crezut că la finele evaluării o va face el.
Adăugată declaraţiilor scăldate ale liderilor PSD, această precizare din partea lui Tudorel Toader arată că Preşedintele nare nici o emoţie în privinţa dificilii misiuni de a se pronunţa asupra unei solicitări de revocare de la ministrul Justiţiei :
Aceasta nu va veni !
Şi atunci de unde şi pînă unde s-a ajuns la con cluzia că ministrul îi va revoca pe cei doi ?
Cum de unde şi pînă unde ?
Din luarea dorinţelor drept realitate.
Vrabia mălai visează și în cazul Codruța Kovesi!