Dacă lipsea ceva din peisajul marelui scandal derulat în ultima săptămână, aceasta era o lovitură puternică dată fostului președinte Traian Băsescu. Nu contau mijloacele, nu mai conta manipularea maselor, mesajul să fie devastator. „Băsescu e de vină!”.
Lumea începuse să se plictisească de subiectul cu Elena Udrea, interesul scăzuse. Cineva cu expertiză trebuia să facă legătura între Udrea și Băsescu și să dea lovitura de grație. La această metodă a aplelat Mihai Gâdea, joi seara, când l-a invitat în emisiunea sa pe fostul decan al Academiei de Informaţii, profesorul Cristian Troncotă. Fost ofițer de securitate, cu gradul de locotenent-major în 1987, după cum consemnează Wikipedia, și cu ascensiune academică în perioada 1994-2001, profesorul Troncotă și echipa lui Gâdea au transmis poporului privitor la Antena3 că Traian Băsescu e filorus, iar simpatia pentru partenerii americani este doar o poveste.
„Nu-i greu de înțeles spre ce simpatii bate domnul profesor Troncotă, deși ni l–a arătat cu degetul pe Traian Băsescu și a lăsat să se înțeleagă că din postura de președinte proamerican și pro-NATO a dat pe mâna rușilor privatizarea strategică.”
Cu zâmbetul pe buze și bazându-se pe faptul că oamenii n-au memoria datelor, cei din studio au construit un scenariu de-a dreptul securistic. Mihai Gâdea a aruncat nada, spunând că „Putin în acest moment râde (n.r. de ce se întâmplă în România) și spune: Doamne, ce țară de nebuni!”. A fost momentul în care profesorul Troncotă a venit cu dezvăluirea: „E și opera lor! Pe ei nu îi surprinde. Au pus osul la treabă. Ei au avut agenţi aici cât sindicatele de mari. Nu sindicatele astea, sindicatele alea de pe timpuri”. A accentuat apoi că în scandalul Udrea-SRI-DNA au fost implicați ofițeri de informații ruși, adăugând și argumentația sa de profesor în ale serviciilor. ”Atâta timp cât privatizarea strategică s-a făcut în interesul capitalului rusesc, astea sunt cifrele... Şi aţi văzut vreo firmă, vreun capitalist rus, mare finanţator, să vină pe la DIICOT, să aibă probleme?”, a spus Cristian Troncotă. Din acest moment, Gâdea a preluat tema și a umflat gogoașa: Băsescu le-a dat rușilor Alro Slatina, a prezentat o anchetă amplă, care a fost dată la „În premieră”, cu toată industria siderurgică luată de ruşi, erau implicați Stolojan, Udrea și Cocoș și, bineînțeles, Rafo Onești va ajunge la fier vechi tot din cauza lui Băsescu.
În tot amalgamul ăsta manipulator, profesorul care-i școlește pe viitori noștri ofițeri SRI a lăsat să-i scape și un regret: „Eu în cartea mea am demonstrat că a fost o luptă inegală, total aberantă - Ceauşescu a fost de vină că a lansat Securitatea contra KGB-ului. O mare prostie pe care a făcut-o. Deci nu ne-am ales cu nimic bun de pe urma acesteia”. Nu-i greu de înțeles spre ce simpatii bate domnul profesor, deși ni l–a arătat cu degetul pe Traian Băsescu și a lăsat să se înțeleagă că din postura de președinte pro-american și pro-NATO a dat pe mâna rușilor privatizarea strategică.
Nimic mai fals, dacă ne amintim în ce perioade s-au făcut marile privatizări ale combinatelor românești, cumpărate de oligarhi ruși, puse acum pe butuci. EVZ a publicat chiar ieri o analiză pe acest subiect. Pentru Rafo Onești investitorii ruși au fost curtați încă din 1990 de Ion Iliescu și Petre Roman, fiind primii care au pătruns pe piața românească. Combinatele Mechel Câmpia Turzii, Târgoviște, Ductil Steel Oțelu Roșu, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila și Mechel Reparații Târgoviște au fost preluate încă de la începutul anilor 2000 de un magnat rus. Metalimportexport este deținută de ruși din 2007, iar Alor Oradea a fost cumpărat în anul 2000. Alro, Luxoft, Fabrica de țevi Slatina, Lukoil și Gazprom sunt companii care scârție, dar care își desfășoară activitatea.
Închei cu zicerea lui Gâdea: „Eu am ştiut că suntem şi noi cu NATO, cu americanii. Eu aşa am zis, că suntem şi noi cu lumea liberă”. De ce trebuie să i se pună în cârcă lui Traian Băsescu simpatii și favoritisme proruse? Răspunsurile ar putea fi diverse și chiar interesante. Cred însă într-unul singur: din prostie!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.