UDMR, extremismul și românii. Cum arată diagrama iredentismului maghiar în România?
UDMR, extremismul și românii. Cum arată diagrama iredentismului maghiar în România? Nu este singura forță iredentistă.
UDMR, partid parlamentar românesc şi Forumul Civic Maghiar, “Mişcarea 64 de comitate” sunt organizaţii care militează deschis pentru autonomia maghiarilor în Transilvania şi autonomia autointitulatului “ţinut secuiesc”-judeţele Hargita, Covasna şi o parte a judeţului Mureş.
UDMR nu este singura forță iredentistă, dar e singura parlamentară în România
Ideologia extremiştilor maghiari se apropie de cea a Jobbik, ambele inspirate din ideologia horthystă şi de cea fascistă a fostului partid maghiar “Partidul Crucilor cu Săgeţi”.
Mişcarea de Tineret 64 de Comitate" este definită drept o organizaţie extremistă care își propune refacerea Ungariei Mari, din care ar face parte, în opinia lor și Transilvania.
Organizaţia și-a stabilit deviza „Credinţă, loialitate, curaj“. Fondatorul mișcării este Toroczkai Laszlo, iar localitatea unde s-a stabilit primul sediu în 2001, este Szeged (Ungaria), în anul 2001.
Zagyva Gyorgy Gyula, a fost declarat, în 2014, indezirabil prin decizia Guvernului României, însă extremistul a câștigat procesu și a putut să revină în România. Statutul asociaţiei cuprinde „apărarea drepturilor comunităţilor minoritare maghiare atât în faţa autorităţilor române, cât şi în faţa forurilor internaţionale, valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal, prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârşitul Primului Război Mondial“.
„64 Comitate”, Partidul Civic Maghiar, Jobbik râvnesc la „gloria” UDMR
Membri ai mișcării, precum Waum Peter a dorit să candideze la Consiliul Local Odorheiu Secuiesc, Szabo Nandor și-a încercat norocul ka Târgu Mureş, iar Tokos Szabolcs dorit să devină Primar în Odorheiu Secuiesc, sprijinind și formațiunea Jobbik din Germania.
Beke Istvan Attila, membru al mișcării a fost reținut de către autoritățile române cu puțin timp înaionte de 1 Decembrie 2015, Ziua Națională a României, fiind suspectat că avea în plan să execute un atentat terorist cu ocazia acţiunilor publice dedicate acestui eveniment.
Liderul Jobbik, extremistul Vona Gabor a declarat în februarie 2016 că Transilvania şi diferendele româno-maghiare privind acest teritoriu ar fi întreţinute de către SUA şi Federaţia Rusă, tocmai pentru a menţine mocnit focul războiului. Liderul extremist maghiar a sărit în apărarea formaţiunii “64 de comitate”, mai ales după arestarea teroristului care plănuia, la 1 decembrie 2015 un atentat de Ziua Naţională a României. El a acuzat autorităţile româneşti că practică o politică antimaghiară în Tansilvania:
Acesta declara:
„Deşi există multe răni istorice în ambele naţiuni, una faţă de cealaltă, şi de multe ori ele dau posibilitate unor conflicte politice româno-ungare, eu regret de fiecare dată când sunt folosite diferite argumente, nu neapărat cu un scop anume, ci din raţiuni de politică internă. Am întâlnit de multe ori aceste situaţii în ultimii 25 de ani. Dar şi mai mult regret când suntem folosiţi de jocurile marilor puteri. Şi văd acum semnele acestui fenomen.
Concret, mă gândesc la situaţia în care marile puteri folosesc conflictele româno-ungare pentru a ne folosi ca pioni pe tabla lor de şah. Ei adâncesc şi ascut conflictele noastre, ne întorc unul împotriva celuilalt, şi în locul coexistenţei paşnice, normale, relaţiile româno-ungare devin terenul conflictelor. Aşa cum am spus, văd şi trăiesc aceste lucruri.
Vă spun sincer, nu sunt optimist în privinţa viitorului apropiat.
Consider că atât politica externă ungară, cât şi cea română trebuie să fie foarte lucide dacă vrem să evităm conflicte majore. Autorităţile aplică măsuri antimaghiare, de intimidare, ilegale de natură politică. La sfârşitul anului trecut au avut loc mai multe cazuri care pe mine m-au speriat. Autorităţile române au acţionat împotriva unor formaţii rock ungare, acţiuni greu de explicat, cel puţin în ce mă priveşte. Pe de altă parte un lider al Mişcării celor 64 de Comitate (HVIM) a fost arestat, ceea ce ridică deasemenea multe semne de întrebare.
De aceea am dorit să-l audiem pe ambasadorul României, fie în comisia pentru afaceri externe, din care fac parte şi eu, fie în comisia pentru uniune naţională, care se ocupă de problemele maghiarilor de peste graniţe, ca să clarificăm aceste chestiuni. Regret că dl ambasador nu a onorat această invitaţie şi nu am putut să avem o discuţie cu el pe acest subiect. Nu vreau să fac presupuneri, dar mă tem că acest caz este tot un semn al începutului războiului ruso-american.
Mie mi se pare că marile puteri au început lupta de care eu mă tem foarte tare. Mă tem că SUA şi Rusia nu vor fi capabile să îşi ţină sub control conflictul iar acţiunile de care vorbeam îmi întăresc tot mai mult convingerea că avem de ce să ne temem. Am senzaţia că ceea ce se întâmplă în Transilvania nu e în primul rând o problemă între maghiari şi români, problema nu e HVIM sau grupurile de rock, ci lupta dintre SUA şi Rusia".”