În ultimele zile a devenit evident că Mihai Tudose se pregătește intens să dea atacul final împotriva lui Liviu Dragnea. Gesturile diferiților membri PSD care contestă, deocamdată timid, autoritatea lui Liviu Dragnea, dar și discursul anterior asumat de Mihai Tudose sunt elemente care demonstrează că ne îndreptăm din ce în ce mai mult spre un scenariu Grindeanu II.
În acest context, ministrul de Interne Carmen Dan a devenit una din mizele luptei între cei doi. Scandalul pedofilului descoperit în Poliție, dar și informațiile publicate de EvZ privind fabricarea scandalului microfonului descoperit în locuința acesteia, vor duce la un deznodământ rapid. Cel mai probabil vom asista la o demisie a acesteia din fruntea Internelor. Surse din PSD spun că aceasta nu s-a consultat cu Liviu Dragnea atunci când a cerut schimbarea actualului șef al Poliției, chestorul Bogdan Despescu cu șeful DGA, chestorul Cătălin Ioniță. O mișcare cel puțin ciudată, întrucât Cătălin Ioniță pare să aibă legături temeinice cu gruparea Tobă-Coldea, adică cu SRI-ul din vremea lui Maior. Ca să nu mai punem în discuție informațiile privind legăturile de afaceri cu afaceriști controversați.
Acesta este un exemplu despre cum jocurile din PSD seamănă cu un cub magic chinezesc, din care dacă ai scos o piesă, nu mai înțelegi nimic! Liviu Dragnea pare că nu are a se teme de această evoluție politică. Deocamdată.
De când a preluat conducerea PSD, președintele partidului a fost amplu contestat de voci izolate, care au reușit cu multă eficiență să-și îngroape cariera politică. Este cazul lui Mihai Sturzu, Cătălin Ivan, Mihai Chirica, Valeriu Zgonea, Sorin Grindeanu și Victor Ponta. Toți, pe rând, împinși de la spate, sau de capul lor, au căutat să-l înlăture pe Liviu Dragnea de la conducerea partidului, cu ajutorul unor artificii discursive și a unor acțiuni în forță. Care nu au fost susținute de majoritatea membrilor PSD.
Până acum, toți au pierdut în fața actualului președinte PSD, care a reușit să asigure câștigarea alegerilor locale și parlamentare într-un context complicat pentru PSD. Partidul Social-Democrat este, așa cum am mai spus un animal feroce, pentru care o dublă victorie a cântărit mai mult decât planurile personale ale „pigmeilor”. Puterea are atracția ei!
Mihai Tudose a început cea mai nouă manevră de hărțuire a președintelui PSD în stilulul său deja consacrat, prin învăluire. A preferat să nu conducă atacul la baionetă, ci mai degrabă să trimită diferite voci izolate din PSD la televizor în speranța emiterii unor mesaje de contestare a actualei conduceri. Tudose a reușit astfel să se prezinte mai degrabă ca un strateg speriat care încearcă cu degetul cafeaua, având ca avangardă câțiva apropiați dispuși să-și sacrifice cariera politică. Faptul că ultimul CExul s-a finalizat fără nicio rezoluție de sprijin a premierului, demonstrează că Dragnea are în continuare control asupra terenului de joc și că nu a putut fi coagulată o majoritate clară anti-președintele PSD.
Este un control pe termen lung sau doar a câștigat câteva luni? Poziția de președinte al PSD și cea de președinte al Camerei Deputaților îi dă un avantaj competițional major. Numai că eliminarea din guvern a Rovanei Plumb, a lui Sevil Shhaideh, iar acum posibila plecare a lui Carmen Dan i-au slăbit resursele de autoritate în interiorul executivului. Dacă luăm în calcul faptul că Ciolacu și Bădălău sunt dați ca fiind aliați cu Tudose, avem un tablou complicat al bătăliei interne. Însă, Mihai Tudose mai are un handicap consistent și în cursa pe termen lung, până la următoruL CEx. Actualul premier nu a dus astfel de lupte politice până acum, spre deosebire de Liviu Dragnea, care este mult mai uzat în astfel de încercări de contestare a autorității. De asemenea, premierul nu are anvergura sau experiența politică pe care alți foști adversari ai lui Liviu Dragnea le-au avut. Cazul unui Victor Ponta, care a fost nevoit să-și facă un partid de mucava doar pentru a salva aparențele, este emblematic.
Premierul nu are nici pârghii de presiune în acest demers. Pentru că întreaga lui structură de putere guvernamentală (cu toate resursele care derivă din aceasta) este dependentă de Parlament, unde Liviu Dragnea ocupă poziția de lider al Camerei Deputaților. Iar Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, este un personaj politic foarte puțin înclinat spre jocuri politice de cafenea. În zilele ce vor urma, Mihai Tudose, alături de o parte a mass-media, va continua să lupte pentru a dobândi control în zona de comunicare. În conflictul cu Carmen Dan, determinat de scandalul pedofilului din poliție, la care se adaugă ultima dezvăluire a EvZ privind scandalul microfonului descoperit în locuința ministrului de Interne, are sprijinul unei părți a publicului. Însă, în interiorul partidului încă se aud ecourile unui premier care a cerut înlăturarea Rovanei Plumb sau a fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, un act pe care mulți lideri din teritoriu l-au văzut ca fiind un atac la adresa partidului și mai puțin o încercare de curățare a imaginii PSD în Europa. Acesta este unul din motivele pentru care Tudose a căutat întotdeauna aliați din afara partidului pentru a-și securiza poziția și pentru a organiza un atac simultan la Liviu Dragnea. În momentul demiterii Rovanei Plumb spre exemplu, premierul a reușit să obțină de la Klaus Iohannis declarația conform căreia acesta nu dorește să mai numească un al treilea prim-ministru PSD în urma unei demiteri. A fost un joc de blocare a lui Liviu Dragnea, care a reușit.
Acum, Klaus Iohannis tace, nefiind dispus să intre într-un conflict intern de partid, fiind conștient că orice declarație a sa în sprijinul lui Tudose i-ar întări poziția lui Dragnea. PSD este un aidoma unui arici care uită de durerile din stomac atunci când este atacat din exterior!
Acestea sunt doar câteva dintre motivele care sugerează că Mihai Tudose se îndreaptă din ce în ce mai mult spre un scenariu Grindeanu II, cu rezultate imprevizibile pentru cariera sa politică. Dar și a lui Liviu Dragnea.