Deși nu mai este președinte de nouă ani, Traian Băsescu rămâne în centrul atenției, fie ca europarlamentar, fie prin diversele atacuri cărora trebuie să le facă față. Iar acum a decis să înceapă o nouă bătălie în justiție, după ce la finalul anului trecut părea hotărât să renunțe la diversele procese în care era implicat.
Fostul președinte Traian Băsescu continuă lupta împotriva Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), după ce a fost dat afara din vila de protocol în care locuia în București, în calitate de fost șef de stat.
Traian Băsescu a fost evacuat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut decizia instanței de fond și a stabilit, definitiv, că acesta a fost colaborator al Securității. Acum, judecătorii Curții de Apel București au admis excepția necompetenței materiale și au declinat competența de soluționare către Judecătoria Sectorului 1.
Traian Băsescu luptă în continuare cu RAAPPS
Dosarul a fost deja înregistrat la noua instanță, iar primul termen de judecată în dosarul lui Traian Băsescu va avea loc în luna februarie. Imediat după ce a fost dat afară din vila de protocol din strada Gogol din București, Băsescu a spus că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, afirmând că „documentele folosite sunt de la contrainformații militare și nu de la Securitate”.
Pentru a se apăra, fostul președinte al României a susținut că Legea 243/2001, adoptată de Parlament, ar fi fost una cu „dedicație” și că s-a transformat într-o țintă, aducând ca argumente extrasele stenogramelor discuțiilor purtate în Camera Deputaților.
Motivarea instanței de judecată
„Legea pentru domnul Băsescu configurează un mecanism sancţionatoriu menit a înlătura şi elimina dreptul la locuinţa de protocol şi celelalte beneficii prevăzute de Legea nr. 406/2001 pentru subsemnatul (n.red. – Traian Băsescu). În plus, este evident că nu poate reprezenta o simplă coincidenţă aceea a faptului că Legea nr. 243/2022 a fost adoptată şi promulgată la un interval redus de timp după pronunţarea unei hotărâri, în primă instanţă, prin care subsemnatului i-a fost atribuită calitatea de colaborator al Securităţii”, se arată în motivarea instanței de judecată.
De asemenea, s-a mai constatat că locuinţa de protocol, odată stabilită în conformitate cu Legea nr. 406/2001, decurge din calitatea de fost şef al statului român şi reprezintă un angajament al statului, acceptat de beneficiar.
Prin urmare, aceste prevederi nu pot fi modificate unilateral printr-o lege ulterioară care să stabilească condiţii de încetare neavute în vedere la momentul naşterii raportului juridic, potrivit Gândul.