Un martiriu de neuitat în vecii vecilor. Constantin Vodă Brâncoveanu a fost decapitat de turci de ziua sa de naştere. În aceeaşi zi, soţia sa, Fericita Doamnă Maria, o prăznuia pe ocrotitoarea sa, Maica Domnului.
Astăzi, pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, se împlinesc 304 ani de când şase dintre cei de parte bărbătească ai neamului Brâncovenilor, în frunte cu domnitorul Constantin Brâncoveanu, au făcut suprema jertfă pentru credinţa lor ortodoxă şi pentru neamul lor. Sultanul Ahmed al IIIlea l-a şantajat, atunci, pe Constantin Vodă să treacă la Islam. Brâncoveanul a refuzat. Astfel, el, cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, precum şi sfetnicul său Ianache au fost decapitaţi într-o piaţă publică din Istanbul, pe nume Ialy Kiosk. Trupurile descăpăţânate şi capetele lor au fost recuperate de către nişte creştini ai Patriarhiei Ecumenice din vechiul Constantinopole.
„Trupurile şi capetele martirilor noştri au fost scoase din apele Bosforului, noaptea, pe ascuns”, povesteşte, pătruns de emoţie, părintele dr. Emil Nedelea-Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, de la Kilometrul Zero al României, din Bucureşti.
Hotărârea Sfântului Sinod
Preotul subliniază că cei şase martiri au fost executaţi fix în ziua în care creştinii prăznuiau „Adormirea Maicii Domnului”. Stranie coincidenţă, dar în această zi, sfântă pentru creştini, Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani. Tot în acea zi, soţia sa, Maria, îşi cinstea ocrotitoarea căreia îi purta numele. Tocmai de aceea a rânduit Sfântul Sinod ca ziua de sărbătorire a mucenicilor lui Hristos, Brâncovenii, să se prăznuiască, în fiecare an, pe 16 august, a doua zi de după Sfânta Marie Mare. „Am tot vorbit, de câte ori am avut ocazia, despre importanţa colosală a acestui act martiric de acum de mai bine de trei veacuri. Peste doi ani, se vor împlini trei secole de când credincioasa văduvă a Sfântului Constantin Vodă a adus, din insula Halky, de la mănăstirea Hamariotisa, sfintele relicve la noi, aici, în biserica ctitorită de marele voievod în 1707. Ultima sa ctitorie şi singura rămasă în capitala României”, povesteşte, ca din carte, părintele Cărămizaru.
Exilul unei văduve cu şapte fiice
Parohul singurei biserici Brâncoveneşti din Capitală intră în detalii istorice: „În exil au dus-o greu, dar au trăit cu demnitate şi credinţă aşteptând revenirea în ţară, fapt întâmplat după ce duşmanul Sfântului Constantin, vizirul Gin Ali Paşa, a fost, la rându-i ucis în lupta de la Petrovaradin. Abia în 1716, la doi ani de la martiriu, Fericita Doamnă Maria s-a întors acasă cu cei ce mai rămăseseră în viaţă din familia sa”. Greu de închipuit, astăzi, suferinţele îndurate de o femeie văduvă ortodoxă, cu şapte fiice, exilată la mii de kilometri de casă, printre turcii secolului XVIII. Ba, pe deasupra, nu numai că nu şi-a abandonat credinţa în Domnul Iisus Hristos dar, dimpotrivă, după repatriere, a contribuit la sprijinirea Bisericii în sânul căreia s-a născut.
Unirea nu s-ar fi înfăptuit fără martiriul înaintaşilor noştri
Părintele Emil Nedelea-Cărămizaru contextualizează prăznuirea „Adormirea Maici Domnului” şi a Sfinţilor Brâncoveni cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea României Mari: „Fără contribuţia marilor noştri voievozi - la fel ca cei pe care îi prăznuim mâine, pe 16 august – vârfuri ale demnităţii de credinţă şi de patriotism, visul cel mare al poporului nostru n-ar fi putut să se împlinească la 1 decembrie 1918! De aceea îi cinstim şi îi îndemnăm pe cei mai tineri să poarte, spre vitor, modelul de jertfelnicie şi mărturisire a credinţei pe care l-au avut înaintașii noştri”.
Ştefan Cantacuzino a făcut trafic de influenţă la marele vizir
Este greu de imaginat pentru noi, creştinii de astăzi, prin ce suferinţe au trecut şi membrii supravieţuitori ai familiei Brâncoveneşti. Preotul istoriseşte: „Maria Doamna, împreună cu cele şapte fiice rămase în viaţă, precum şi ceilalţi membri ai familiei, au primit condamnări la ocnă pe viaţă! Maria Doamna s-a împrumutat şi i-a plătit tribut sultanului pentru eliberarea familiei sale care îndura groaznice chinuri. Ştefan Cantacuzino, uzurpatorul tronului lui Vodă Brâncoveanu, a tras sfori pe lângă marele vizir Gin Ali Paşa pentru ca firmanul de eliberare să fie înlocuit cu unul de surghiun în Kutais, pe ţărmul răsăritean al Mării Negre”.
Icoana „Grabnic Ascultătoarea”, de la Mănăstirea „Dintr-un lemn”, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou
Cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni – pe 16 August, hramul bisericii Voievodale Sfântul Gheorghe-Nou din București - icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătorea” de la Mănăstirea „Dintr-un lemn”-Arhiepiscopia Râmnicului, va fi adusă în pelerinaj la biserica brâncovenească Sfântul Gheorghe-Nou, în perioada 14 August 2018, orele 17:00 până în ziua de 16 August, orele 21:00.