Nu m-am m-am împărtăşit de când eram copil, post n-am ţinut vreodată şi de spovedit în biserică nu-mi aduc aminte să o fi făcut. Dar sunt creştin ortodox român
După cum sunt cognoscibil – în urma propriilor mele mărturisiri - am făcut mai multe vizite în diverse localuri de perdiţiune şi cârciumi decât la biserică. Am socializat mai mult cu curve şi beţivi decât cu popi. Da' asta nu mă împiedică să-mi fac cruce când trec pe lângă o biserică şi, mai ales, când intru sau ies dintr-una. Ce-o fi după ce o să las docu' la apă – cum spun marinarii, sau să ajung pe năsălie, cum vreţi, este treaba mea intimă cu entitatea în faţa căruia m-am închinat sau nu. Am pupat şi moaşte şi am sărutat şi curve pe gură. Niciuna dintre experienţe nu mi-a dat hepatită, herpes sau alte boli contagioase. Am avut noroc sau poate că nu. Mă refer, în textu' ăsta, la toţi scorţoşii şi firoscoasele care se revoltă că avem, începând de astăzi, o Catedrală a Neamului şi, în special, a eroilor Neamului. Păi, nevrednicilor, voi, când vă faceţi poze în city-break-uri, şi le puneţi pe Facebok, de pe la catedralele Sagrada Familia, Notre Dame, cea din Koln, Westminster Abbey, Sfânta Sofia, Moscheea Albastră şi alte temple evreieşti, budiste, shintoiste sau de ce hram or fi ele, nu aveţi o jenă? De ce nu v-aţi face un selfie şi cu ce avem noi, aici? Şi, eventual, o cruce mare. Că v-a botezat un popă, nu un taximetrist de la Uber. Iar pe copiii voştri tot la cristelniţă o să-i duceţi! Nu mă pricep la arhitectura bisericească şi, în general, la niciuna. Nu ştiu dacă noua Catedrală e frumoasă sau nu. N-am fost la ea de pe vremea când abia ieşise din groapă şi se ridica, încet. O să merg, cândva, şi sper să nu fie multă lume, ca în ziua sfinţirii ei. Mizeria aia cu: „Vrem spitale, nu biserici!”, nu ţine. Avem suficiente spitale. Doctori nu prea mai avem. Şi asta nu e vina sacerdoţilor. Apropo, arhiereii Bisericii noatre Ortodoxe, nu se îmbracă în ţoalele alea aurite ale lor decât în zilele de sărbătoare. Cât de imbecil să fii să-ţi imaginezi că ăştia mănâncă şi dorm în straiele acelea. Sunt, pur şi simplu, ca nişte „uniforme” de paradă. În rest, sunt oameni normali, ca noi. Dorm în pijama şi dau şi ei, ca noi, cu ciorba pe barbă, sau, după caz, pe haine. Evident, sunt şi ticăloşi prin tagma lor, da' unde nu-i găseşti? Părintele Valerian, adică fostul mare actor Dragoş Pâslaru, preot ieromonah de mai multă vreme şi pustnic ani de zile – acela bătut de mineri până aproape de moarte şi cunoscut mai ales de pe urma filmului „Drumeţ în calea lupilor” – mi-a spus, într-un interviu luat cu câţiva ani în urmă că, citez: „Toţi oamenii sunt născuţi să ajungă sfinţi. Dacă ar fi altfel, Dumnezeu ar fi cinic!”. Completez eu. Nu entitatea divină e cinică, ci prostia din capul unora.