Implicările Rusiei lui Putin în alegerile generale și prezidențiale din SUA, Franța, Muntenegru și din alte state (cel mai recent, Mexicul a avut reacții dure față de asemenea ingerințe de război informațional) au determinat reacții dure la nivel global.
Astăzi, în plină campanie prezidențială în Rusia – acolo unde învingătorul este clar, dar prezența la vot este o problemă de legitimitate pentru al patrulea mandat prezidențial al lui Vladimir Putin – abundă măsurile care lovesc imagologic în președintele Putin pe tot globul. Astfel, după ce avertizaseră deja, autoritățile locale din capitala SUA, Washington, au redenumit piața unde se află Ambasada Federației Ruse Piața Boris Nemtsov. De acum, Ambasada Rusă va avea întotdeauna pe frontispiciu adresa purtând numele liderului opoziției asasinat sub zidurile Kremlinului. O pedeapsă de imagine enormă, chiar în prag de alegeri prezidențiale, blamul pentru asasinarea lui Nemtsov, mai exact pentru ordinul sau sugerarea acțiunii, fiind pus pe umerii președintelui rus, Vladimir Putin.
Nemtsov a fost ucis după ce asupra sa s-au tras focuri de armă, la 27 februarie 2015, în timp ce traversa podul spre Kremlin. Cei care au orchestrat uciderea lui Nemtsov rămân neprinși, în timp ce 5 dintre complicii ceceni care au executat asasinatul rămân condamnați la lungi perioade în spatele gratiilor. Piața din fața ambasadei ruse este parte a Wisconsin Avenue, la numărul 2650, și a fost denumită de Consiliul local al Districtului Columbia Piața Boris Nemtsov. Victoria a fost anunțată cu surle și trâmbițe de către Vladimir Kara-Murza, apropiat și prieten al fostului premier din perioada Elțîn. Reacțiile parlamentarilor ruși au fost vehemente, numind amorală subminarea Rusiei prin această redenumire, în condițiile în care Rusia a refuzat amplasarea unei plăci comemorative la locul asasinatului lui Nemtsov.
Necazurile de imagine ale lui Putin nu s-au sfârșit aici. În orașul Ișimbae din Federația Rusă, un funcționar local, membru al partidului lui Putin, „Edinaia Rossia”, și-a dat foc strigând „corupție”, în cursul zilei de marți. Bărbatul a venit în fața administrației locale, s-a dezbrăcat, s-a stropit cu combustibil și și-a dat foc. Funcționarul, care-și pierduse locul de muncă, este în stare critică. El îi trimisese, în urmă cu câteva săptămâni, o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care îi cerea să-l ajute să-și recapete funcția, dar n-a primit niciun răspuns.
Nu în ultimul rând, o veste la fel de îngrijorătoare i-a venit lui Putin din Polonia: noul ministru de Externe, Jacek Czaputowicz, a decis că toți absolvenții de școli în Rusia să părăsească Ministerul de Externe, cu riscul ca locul lor, de diplomați experimentați, să fie luat de către noii absolvenți ai școlilor de Relații Internaționale din Polonia și din Occident. Sunt vizați, cu precădere, absolvenții de MGIMO – Institutul de Stat Moscova de Relații Internaționale, considerat școala spionajului extern rus, unde se fac recrutările pentru SVR, GRU și FSB, respectiv serviciul de informații extern, cel militar și cel intern (în cadrul statelor foste sovietice), ale Rusiei. Epurarea din diplomația poloneză a tuturor absolvenților de școli la Moscova, că există sau nu suspiciuni privind implicarea lor în acte de spionaj, este considerată de Varșovia un pas obligatoriu pentru a evita surprizele privind infiltrarea și subminarea politicii externe poloneze de către spionajul rus și, în același timp, este pentru Rusia lui Putin o lovitură, cu precădere în legătură cu MGIMO, care va deveni mult mai puțin atractivă ca opțiune de studii, chiar și pentru perfecționarea în limba rusă.
Pentru Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală, gestul este un avertisment important în privința urii și a respingerii Rusiei sub administrația sa pe toate meridianele, cu precădere în flancul Estic al NATO și UE - care se simte amenințat de declarațiile sale belicoase, de revizionismul și revanșismul său, de ocuparea prin forța armelor a Crimeii - dar și în spațiul post-sovietic, ce i s-a întâmplat Ucrainei, cel mai puternic stat din fosta URSS: modificarea teritorială și ruperea teritoriului putând să se întâmple oricărui stat membru al CSI, al Uniunii euro-asiatice sau al Uniunii Vamale. Rusia lui Putin și-a aruncat, astfel, în aer, prin anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, toate proiectele de integrare în spațiul post-sovietic