TEST DECISIV. Klaus Iohannis poate refuza primirea refugiaților sirieni! Cum va dovedi România că nu acceptă șmecheria Comisiei Europene. Editorial de DAN ANDRONIC

Comisia Europeană a făcut o șmecherie! Jean-Claude Junckers, președintele Comisiei Europene, a decis să treacă peste capul șefilor de stat care urmau să se reunească în cadrul Consiliului European, în 15 și 16 septembrie la Bruxelles. Acolo ar fi trebuit să se decidă în problema cotelor – voluntare sau obligatorii - de imigranți, iar regula de vot este dată principiul consensului. Un singur membru, președintele României, premierul polonez sau cel englez, poate bloca o decizie până la întrunirea consensului. Asta a vrut să evite Comisia Europeană!

 

Ca atare, Jean-Claude Junckers a mutat adoptarea decizie în cadrul reuniunii miniștrilor de interne, convocată pentru 14 septembrie, tot la Bruxelles, urmând ca decizia lor să devină obligatorie pentru toate statele membre UE.

Acolo se vor invoca noile reguli de vot din cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din cadrul Consiliului Uniunii Europene. De la 1 noiembrie 2014, în Consiliu se aplică o nouă procedură pentru vot, fiind intodusă majoritatea calificată. În cadrul acestei proceduri, atunci când Consiliul votează cu privire la o propunere a Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, se întrunește o majoritate calificată dacă sunt îndeplinite două condiții:

55% dintre statele membre votează pentru - în practică, aceasta înseamnă 16 din 28 

propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE.

Cu alte cuvinte, Jean-Claude Junckers se bazează pe sprijinul Germaniei, Franței, Spaniei, Italiei, Ungariei, Austriei, statelor nordice, statelor baltice, Belgia, Olanda, Luxembourg, șamd. Opoziția anunțată până acum este formată din pozițiile reprezentanților Marii Britanii, Poloniei, Cehiei, Slovaciei și foarte probabil a președintelui României. Nu au apărut declarații din partea Bulgariei, Sloveniei, Greciei, sau a altor state din UE mai puțin afectate de criza imigranților. O situație complicată are pune la grea încercare solidaritatea statelor membre.

Un caz aparte este cel al României. Președintele Klaus Iohannis a făcut un anunț public ferm. Informat incomplet de SIE și MInisterul de Externe a calificat cifrele anunțate de presa britanică și spaniolă ca fiind speculații. A spus clar și răspicat că România nu poate asimila decât un număr mic de refugiați. Acum urmează un test decisiv pentru definirea mandatului său de președinte al României. În opinia mea, Klaus Iohannis nu are decât o singură alternativă. Să rămână consecvent cu ceea ce a anunțat în urmă cu câteva zile - România nu poate primi în condiții normale mai mult de 1785 de azilanți. Asta o poate face doar dacă reușește să se alăture unei opoziții clare din interiorul Uniunii Europene. Doar dacă reușește să colaboreze cu Guvernul și să prezinte în cadrul JAI punctul de vedere al României, în mod unitar și clar. 

România poate refuza deschiderea acestei noi rute de imigrație, care potrivit lui Jean-Claude Junckers nu reprezintă în acest moment decât o “picătură de 0,11 la sută din totalul populației UE”. Se poate opune, indiferent de rezultatul votului în cadrul JAI, invocând situația concretă și perspectivele acesteia.

România poate păstra o poziție fermă spunând adevărul: este doar începutul! 

Deocamdată cifrele oficiale vorbesc de 500.000 de refugiați, sirieni, nigerieni, afgani, etc, sosiți în primele 8 luni ale anului 2015. Dar uită să menționeze că la granițele Uniunii Europene stau încă câteva milioane de refugiați sirieni. 1,9 milioane sunt în Turcia, 1,1 milioane sunt în Liban, 700.000 în Iordania, încă câteva sute de mii în Egipt și nordul Africii. Garantează Jean-Claude Junckers că văzând politica adoptată de UE nu vor mai veni câteva sute de mii de sirieni până la sfârșitul anului? Nu prea are cum…

După cum, România mai poate spune un lucru: potrivit datelor Națiunilor Unite, până la data de 24 august 2015, din totalul sosirilor de refugiați în bazinul Mediteranei, sirienii reprezentau doar 50 la sută. Restul veneau din Afganistan, Eritreea, Nigeria, Somalia. Un exod care se va amplifica odată cu decizia Comisiei Europene de a impune cote obligatorii statelor membre. Iar în România vor veni nu doar 6351 de  imigranți. Va fi doar începutul!