Mișcarea „vestelor galbene” nu se reduce la acțiuni de stradă. Mai nou, pe internet au început să circule melodii compuse de manifestanți, precum „Les gentils, les mechantes”, dar și o sumedenie de bancuri.
Unul dintre acestea este de-a dreptul savuros. Exasperat de urletele migranților care își cer banii înapoi, unul dintre comandanții trupelor de intervenție își scoate casca și le răspunde: „De unde bani? Știți cât costă un genocid? N-aveți idee cât de scump e să aducem și să întreținem toți imigranții ăștia care trebuie să vă ia locul în Franța!”
Trecând la lucruri serioase, în Germania vecină tensiunea se accentuează. Nu e vorba de manifestații de masă, ci de atacuri violente. Pe 1 ianuarie, un german de 50 de ani a intrat intenționat cu mașina într-un grup de sirieni și afgani la Bottrop.
Dacă atentatul împotriva imigranților pare să fi fost motivat de xenofobie, atacurile împotriva partidului naționalist Alternative für Deutschland poartă semnătura extremei stângi. Un lider local al acestui partid a fost desfigurat în bătaie de trei indivizi la Bremen, iar fațada sediului partidului din Doblen a fost distrusă de o explozie.
Aceste izbucniri de violență sunt efectul unei schimbări majore în mentalul germanilor, spune profesorul de criminologie Hans-Dieter Schwind, care avertizează că zilele în care „localnicii le urau bun venit migranților” aparțin trecutului. „Nemulțumirea oamenilor fierbe un timp și apoi, dintr-o dată, dă în clocot. Este o evoluție periculoasă”.
De aceeași părere este și profesorul Andreas Zick, un cercetător specializat în dinamica violenței și conflictel sociale. Zick susține că germanii din clasa de mijloc sunt din ce în ce mai atrași de soluții radicale în ceea ce privește imigrația. Atenție, e vorba de cetățeni obișnuiți, care nu au avut niciodată vreo conexiune cu ideologia așa-zisei extreme drepte.
"Oamenii vorbesc din ce în ce mai mult despre identitate, rezistență și controlul țării, pe care poporul trebuie să-l ia înapoi în mâinile sale. Această dorință a cetățenilor de a se autoinvesti cu puterea de a lua măsuri ferme mă îngrijorează foarte mult”, spune Zick. Temerile celor doi experți că situația ar putea degenera sunt confirmate și de datele statistice.
Un sondaj realizat de Pew Institute în aprilie 2018 arată că 58 la sută dintre germani își doresc mai puțini emigranți în țara lor sau chiar deloc. 30 la sută susțin un flux asemănător cu cel din anii precedenți, în vreme ce numai 10 la sută ar dori o intensificare a acestui proces.
Din păcate, clasa politică germană nu e în stare să găsească niciun fel de soluții pentru îngrijorările cetățenilor. Establismentul nu oferă decât vorbe goale. Prezent la Cotbus, un oraș cunoscut pentru relațiile extrem de încordate dintre localnici și imigranți, președintele german Frank-Walter Steinmeier s-a lansat într-o ieremiadă pe temele dragi corectitudinii politice.
"Există o tendință spre brutalitate și dezintegrare în țara noastră, la care trebuie să reacționăm. Toleranța, respectul și coexistența pașnică trebuie să fie trăite și cerute mai consistent de toată lumea". E greu de spus ce au gândit localnicii despre pledoaria președintelui german.
Cotbus a fost de-a lungul ultimelor luni scena unor ciocniri violente între localnici și imigranți, dar și a unor marșuri de proporții împotriva islamizării. Din cauza acestor tensiuni, ministrul de interne al Germaniei a interzis deocamdată aducerea altor așa-ziși refugiați în oraș. Cu toate astea, furia mocnește, Nu numai la Cotbus, ci în toată țara.