Republica Moldova. Tendința îngrijorătoare printre candidații la prezidențiale de a veni în fața cetățenilor cu obiective populiste și nerealiste este constatată de experți juridici, autori ai unei cercetări, lansate, la Chișinău. În pragul scrutinului, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat în ce măsură programele electorale ale candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova susțin respectarea drepturilor omului și consolidarea statului de drept.
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a înregistrat 11 candidați și candidate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. Fiecare participant și-a prezentat propriul program sau platformă electorală. Unele sunt detaliate și bine structurate, iar altele mai sumare, ce reprezintă simple declarații politice sau liste de intenții, spun autorii studiului.
Programul electoral al Maiei Sandu, o abordare compatibilă cu standardele internaționale
Conform cercetării CRJM, dintre cele 11 programe electorale, doar șapte sunt relevante pentru a fi analizate.
Cu referire la Maia Sandu, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), juriștii CRJM arată că programul ei prezintă angajament față de promovarea democrației, statului de drept și drepturilor omului, având o abordare compatibilă cu standardele internaționale.
„Implementarea unor acțiuni din program necesită o colaborare extinsă cu parlamentul și alte instituții, ceea ce poate face problematică realizarea promisiunilor, în lipsa unui sprijin politic larg. Unele acțiuni depășesc clar limitele legale ale funcției prezidențiale, necesitând intervenții majore în procesul legislativ, realizarea cărora este condiționată de sprijinul Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova”, consideră experții.
Alexandr Stoianoglo: confuzia din program ridică întrebări cu privire la fezabilitatea soluțiilor propuse
Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, în ansamblu, nu oferă o platformă electorală structurată pe acțiuni și măsuri concrete, susțin autorii cercetării. „Programul său include afirmații politice generale privind situația actuală din Republica Moldova, iar abordările privind drepturile omului și statul de drept fie lipsesc, fie sunt insuficient dezvoltate. Este dificil să evaluăm asemenea măsuri prin prisma compatibilității cu standardele internaționale și documentele de politici existente. Această lipsă de claritate ridică întrebări cu privire la fezabilitatea soluțiilor propuse”, conform CRJM.
Renato Usatîi: angajamentele anunțate depășesc limitele legale ale funcției prezidențiale
Experții atrag atenția asupra unor aspecte problematice ale platformei electorale ale candidatului Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru. „Lichidarea Serviciului de Informații și Securitate și Centrului Național Anticorupție reprezintă un angajament extrem de riscant al candidatului respectiv, cu consecințe potențiale grave asupra securității naționale, a stabilității instituționale și a parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova.
Această măsură ar obstrucționa reformele în curs de realizare, subminând eforturile deja întreprinse în combaterea corupției. De asemenea, lichidarea acestor instituții, în lipsa preluării atribuțiilor de către o altă sructură guvernamentală sau agenție existentă, ori nou creată, ar putea crea un vid de securitate și de măsuri anticorupție”, relevă experții.
Suspiciuni privind credibilitatea programului electoral al lui Vasile Tarlev
Programul electoral al lui Vasile Tarlev, candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei, evidențiază că prioritățile setate de el sunt în mare parte declarative și lipsite de specificitate în modalitatea de implementare, ceea ce limitează viabilitatea lor practică, observă juriștii CRJM.
„Deși se încearcă integrarea drepturilor omului și a principiilor statului de drept, realizarea eficientă a acestor măsuri depinde semnificativ de colaborarea interinstituțională și este constrânsă de atribuțiile constituționale ale funcției de președinte. Mai mult, utilizarea unor termeni neclari ridică probleme de interpretare care ar putea afecta credibilitatea acestui program în ochii publicului”.
Irina Vlah, o încercare de a limita libertățile democratice în Republica Moldova
Candidata independentă Irina Vlah are un program electoral prin care anunță zece priorități detaliate, prin care își asumă să garanteze securitatea și pacea în Republica Moldova. „Instituirea unei instanțe specializate pentru crime împotriva democrației, propusă de Irina Vlah, ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, această propunere este vagă și lipsită de claritate. Măsura nu oferă detalii concrete despre ce ar însemna „crimele împotriva democrației”.
Respoectivul obiectiv poate crea confuzie și poate fi interpretată ca o încercare de a limita libertățile democratice. În al doilea rând, măsura poate fi catalogată ca pericol la independența justiției și ar putea crea riscuri de abuz și o modalitate de amenințare a adversarilor politici. Un alt aspect problematic ține de propunerea de a introduce un sistem de alegere directă a judecătorilor de către cetățeni. Chiar dacă această măsură ar putea părea atractivă pentru cetățeni, implică multiple riscuri și provocări legate de independența justiției, calitatea actului de justiție și principiile statului de drept. Atunci când judecătorii sunt aleși pe criterii de popularitate și nu de competență, calitatea actului de justiție poate fi compromisă”, semnalează juriștii.
Ion Chicu aduce mai multe critici la adresa guvernării actuale, decât soluții concrete
O bună parte dintre măsurile propuse de Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în ceea ce privește drepturile omului și statul de drept, potrivit concluziilor CRJM, sunt declarative, incluzând adesea mai multe critici la adresa guvernării actuale, decât soluții concrete pentru realizarea propriilor obiective și implementarea lor.
„În plus, majoritatea acestor acțiuni se bazează pe o cooperare interinstituțională și nu țin de competențele directe și unilaterale ale Președintelui Republicii Moldova. Au fost identificate și măsuri problematice ale candidatului, care vizează activitatea societății civile, a mass-media și procesele de reformare a justiției”.
Tudor Ulianovschi nu prezintă un plan clar de acțiuni
Obiectivul esential al lui Tudor Ulianovschi, candidat independent, este de a lupta pentru o „Moldovă normală”, bazată pe echilibrul între Vest și Est, valorile familiale tradiționale, prosperitatea și demnitatea națională. „Majoritatea măsurilor propuse de candidat au un caracter declarativ, fără detalii referitoare la un plan clar de acțiuni, argumente, analiză financiară, modalități și termene de implementare.
Multe dintre acestea nu pot fi realizate direct sau unilateral de către președintele țării, având în vedere atribuțiile stipulate de Constituție. Realizarea lor depinde de sprijinul Parlamentului, Guvernului Republicii Moldova și altor instituții relevante. În plus, există acțiuni care par să reflecte mai degrabă preocupări personale decât interese publice”, se mai arată în cercetarea experților CRJM.
CRJM este organizație neguvernamentală, nonprofit, independentă și neafiliată politic, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova prin activități de cercetare, monitorizare și advocacy.