E vară, e vremea concediilor. ”Să vină vacanța, cu trenul din Franța”, cântam în copilăria noastră când trenul era cel mai obișnuit mijloc de locomoție, iar Parisul reprezenta maximum de lux la care visau părinții noștri când ne povesteau despre Occident.
Vacanța a sosit pentru mulți dintre noi. S-au întors în țară copii, rude, prieteni, fie plecați la muncă peste hotare, fie stabiliți acolo de ani de zile. Noi ne-am mutat ochii și inima de la Franța și spre alte meleaguri europene, ba am traversat oceanul spre America. ”Vrem o țară ca afară” a devenit șlagărul ultimilor ani.
O convorbire cu o prietenă jurnalistă, stabilită în Canada de peste 15 ani și sosită acasă în vacanță, mi-a întărit credința că în România noastră e raiul pe pământ în materie de libertatea de a face ce ne taie capul și de a cârcoti când ni se pare că statul ne pune bețe în roate acolo unde legea ar trebui să regleze bunul mers al vieții pentru întreaga societate.
I-am zis că vreau să-mi spună cum e sistemul lor de sănătate din Canada, de ce beneficiază pacienții, ce face când nu se simte bine și ar vrea niște analize de sânge, un consult. În Europa știam cum e, care sunt greutățile, despre situația din Australia îmi povestise tot o fostă colegă de redacție, care se jura că nu mai pune piciorul într-un spital de stat de acolo. ”În Canada sistemul e ok, să zicem, funcționează însă după alte reguli decât în România. Există, însă, birocrație. Acolo, ca să mergi la medicul de familie pentru o consultație ești programat cam la 2 luni dacă nu e o urgență. Mergi la clinica privată, plătești”, îmi spune prietena. Și nu face nimeni scandal?, întreb. ”Nu, așa e legea, procedura, ai încheiată asigurare de sănătate, oamenii știu...”
Păi, draga mea, noi vrem o țară ca afară, dar nu prea ne convine dacă avem restricții. Nu s-au schimbat prea multe de când ai plecat tu din țară. La noi mulți își plimbă câinii pe stradă sau în parc și nu strâng mizeria după ei. Pe jos se aruncă gunoaie, mucuri de țigări, pet-uri. Oamenii nu-și dau zăpada din fața casei sau de pe aleea de acces în bloc, nu dau jos țurțurii... Există amenzi, dar ele sunt simbolice și nici prea mulți polițiști sau inspectori în primării nu avem ca să-i prindă. Și dacă-i prind, urmează contestații în justiție și banii-s greu de recuperat... ”
Așa ceva nu se poate întâmpla nici în Canada, nici în multe țări din Europa, nici în Coreea, unde am fost de câteva ori. Amenzi mari și o frică și mai mare ca să nu fie amendați! La Seul, coreenii își sortează gunoiul până și la serviciu! Am văzut cum îl duc acasă în punguțe. Întro punguță sunt resturile menajere, în cealaltă sunt hârtii și plastic pe care le vor sorta la domiciliu. Sigur nu vom vrea o țară ca afară în cazul ăsta!”, râde prietena mea.
A citit pe internet despre parcarea mașinilor în centrul orașului contra cost și cum s-a supărat lumea. Sigur, e convenabil să fie gratuit, dar și în Canada și în toate orașele mari din Europa, Asia și America se plătește parcarea și orice alt serviciu public. Nu intră în discuție parcările private, unde clar scoți bănuții. Însă în România nu există parcometre în parcările primăriilor, fie ele amenajate între blocuri sau în zona parcurilor. În străinătate asta reprezintă o importantă sumă la bugetul local. La Salonic, ne-am învârtit o oră prin centru până când am găsit loc într-o parcare privată. La Berlin sau la Viena e vai de șoferul care nu respectă viteza legală. Sunt camere de vederi peste tot, nici nu e nevoie de polițiști. Au un sistem automat, e pozată mașina în culpă, iar proprietarul se trezește cu amenda acasă.
Apropo de greci, că tot e vacanța în toi și românii bat drumurile spre Elada! Presa toată a mediatizat comunicatul Ministerului de Externe care aducea la cunoștință românilor modificările din Codul Rutier al Greciei. Măsuri drastice pentru a se reduce numărul accidentelor și pentru a asigura un trafic civilizat pe șosele.
Nu porți centură de siguranță în mașină sau nu ai cască de motociclist, vorbești la mobil, circuli pe banda de urgență, parchezi aiurea sau arunci pe geam țigări riști pedeapsă aspră: polițiștii greci îți iau permisul, talonul și plăcuțele de înmatriculare pentru două luni. Amenzile sunt uriașe, între 300 și 700 de euro pentru depășirea limitei de viteză, pentru trecerea pe roșu, pentru nerespectarea indicatorului ”Stop la intersecție” sau pentru efectuarea de manevre periculoase, la pedeapsa pecuniară adăugându-se și ridicarea permisului pentru 60 de zile sau a plăcuțelor de înmatriculare. Cea mai mică amendă este pentru parcarea mașinii aiurea, între 40 și 150 de euro, dar și se ia permisul, talonul și plăcuțele pentru 10 zile. Despre alcoolul la volan, nu are rost să spun altceva decât că sunt pedepse menite să te lecuiască, mergând de la amenzi enorme până la confiscarea mașinii sau condamnarea la închisoare.
Jale mare, scandal și miștocăreală în comentariile de pe net la publicarea articolului despre inițiativa grecilor. În timpul ăsta, pe șoselele noastre se înregistrau zeci de morți și de răniți. Numai duminică au fost 8 victime într-o singură coliziune pe Valea Oltului, din cauza unei depășiri a coloanei de autoturisme.
Ce s-ar întâmpla dacă decidenții români ar promova niște sancțiuni ca în Grecia, vă imaginați? Puțini ar vorbi de bun-simț în trafic, restul ar ține-o langa cu corupția și abuzul polițiștilor și ar acuza guvernanții (oricare ar fi ei) că au impus sancțiuni nesimțite. Vrem o țară ca afară! Dar atât.