Premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, vor trebui să demisioneze dacă un singur lucrător își va pierde locul de muncă din cauza supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Este punctul de vedere al USR, exprimat de vicepreședintele Ionuț Moșteanu. Potrivit unei analize economice, de la anunțarea măsurii de supraimpozitare a muncii part-time, au dispărut aproape 130.000 de contracte cu normă redusă și au apărut sub 100.000 de contracte cu normă întreagă.
Vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu a declarat că viitorul va arăta că un singur om şi-a pierdut locul de muncă din cauza măsurii de supraimpozitare a contractelor part-time, gândită de PSD şi PNL, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu trebuie să plece acasă. Măsura a fost adoptată în Guvern și a intrat în vigoare de la 1 august.
„Dacă un singur om şi-a pierdut locul de muncă din cauza măsurii de supraimpozitare a contractelor part-time gândite de PSD şi PNL, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu trebuie să plece acasă. Aţi vrut să aduceţi mai mulţi bani la buget pentru pensii speciale şi pilele voastre, aşa că aţi decis supraimpozitarea joburilor part-time. Aţi lovit, înainte de toate, în cei mai vulnerabili dintre români. În plus, nici nu aduceţi bani la buget. Aţi creat doar haos”, a transmis Ionuţ Moşteanu.
Vicepreşedintele USR a arătat că în doar trei zile de la aplicarea acestei măsuri, în doar trei zile numărul acestor contracte de muncă a scăzut cu 14.500.
„Avem cu 126.000 de contracte part-time mai puţine la 30 iunie. 95.000 de contracte în plus cu normă întreagă la aceeaşi dată. Atenţie. Asta nu înseamnă că toate contractele part-time au devenit cu normă întreagă, înseamnă că asta e numărul total de angajări. Câte din aceste contracte erau part-time, nu ştim. Deci cel puţin 31.000 de locuri de muncă pierdute. Doar în ultimele 3 zile numărul contractelor de muncă a scăzut cu 14.500. 14.500 de locuri de muncă mai puţin în 3 zile. Şi e doar începutul. Asta e un efect direct al măsurilor unui guvern de incompetenţi”, a completat Ionuț Moşteanu.
Sursa foto. EVZ/ Ionut Mosteanu, Parlament, USR
Acuzațiile PSD la adresa USR
Pe de altă parte, social-democrații au acuzat USR că a devenit singurul partid din România care susține în mod oficial munca la negru. PSD susține că USR se auto-proclamă un apărător înfocat al angajatorilor care îşi sporesc nelegitim profiturile pe seama propriilor salariaţi.
Conform sursei citate, după măsura Guvernului de a supraimpozita contractele part-time, aproape 100.000 din acestea s-au transformat în contracte cu normă întreagă. Iar de aceste prevederi au beneficiat angajații „a căror pensie va fi stabilită pe baza muncii reale prestate”.
„Niciun salariat nu va trebui să vină cu „bani de acasă”, cum mint fără jenă cei de la USR. Toate taxele aferente salariilor fac parte din retribuția primită de salariat de la angajator pentru munca prestată. La fel de mincinoasă este și afirmația USR că cei care muncesc pentru două ore vor plăti taxe pentru opt ore. În fapt, măsura guvernului privind contractele part-time se raportează la valoarea salariului minim, nu la numărul de ore prestate și sunt vizate doar contribuțiile sociale, nu și celelalte taxe aferente salariului (impozitul și C.A.M.), care se vor calcula în continuare din valoarea stabilită prin contract”, arată PSD.
Sursa foto: 95432735 © Prathan Chorruangsak | Dreamstime.com
Situația contractelor de muncă part-time
La începutul lunii august, pe 2 august, numărul de contracte cu normă redusă de lucru a ajuns la 994.958, conform informațiilor transmise de Inspecția Muncii. Numărul este cu peste 35.000 mai mic decât cel înregistrat la 31 iulie și cu 126.000 mai mic decât cel de la 30 iunie. Cele mai multe contracte închise sunt cele ale angajaților cu normă de lucru de 4 ore și de 2 ore. Aceasta în vreme ce lucrătorii angajați pentru 5, 6 sau 7 ore, unde angajatorii plăteau deja taxe apropiate de cele pentru salariul minim, nu au scăzut semnificativ.
Scăderea numărului de contracte part-time poate ca explicație faptul că au fost încheiate pe o perioadă determinată și că au ajuns la final. Un al doilea motiv ar fi că angajatorul și angajatul s-au înțeles să transforme contractul part-time în contract cu normă întreagă. Al treilea motiv ar putea fi, pur și simplu, concedierea angajatului cu normă de lucru redusă.
Numărul contractelor cu normă întreagă nu a crescut invers proporțional cu numărul de contracte part-time ajunse la final. Mai precis, numărul de contracte cu normă întreagă a crescut cu numai 20.000 de la 31 iulie până în data de 2 august și cu sub 95.000 de la 30 iunie până în prezent. Iar aceste date includ și noi angajări, nu doar contractele part-time care ar putea fi convertite în contracte-full time, arată o analiză a Economedia.