Raportul Departamentul de Stat al SUA (Ministerul de Externe) privind respectarea drepturilor omului critică discriminarea romilor, abuzurile polițiștilor, corupția din instituțiile statului și atacurile nesancționate la adresa libertății presei
Constituția și legea interzic astfel de practici, dar există date furnizate de ONG-uri și mass-media, care arată că polițiștii și jandarmii au bătut și abuzat deținuți, persoane din arestul preventiv, romi și alți cetățeni și, în majoritatea cazurilor, ofițerii au fost exonerați. Un raport al APADOR-CH din august a arătat că din 3.034 de plângeri de abuzuri la adresa poliției, între 2012-2014, doar 14 au ajuns în instanță și doar în 4 dintre acestea, ofițerii de poliție au fost condamnați.
FOTO: Sebastian Ghiță, unul dintre politicienii-patroni de televiziuni, despre care scriu americanii FOTO: NICU DÎRDÎIAC
Standarde în închisori
Condițiile din penitenciare rămân dure și nu respectă standardele internaționale, iar abuzul asupra deținuților de către autorități sau colegii de celulă continuă să fie o problemă. Supraaglomerarea rămâne o problemă, unele închisori nu respectă standardul de 4m2 pentru un deținut, stabilit de Consiliul Europei. Conform Administrației Penitenciarelor, 502 persoane au murit în închisori, între 2010-2014, dintre care 425 din cauze medicale, 73 s-au sinucis și trei au fost omorâți. Unele penitenciare nu oferă asistență medicală, hrana este proastă și insuficientă, încălzirea și ventilația sunt inadecvate, iar lumina este slabă.
FOTO: Dan Voiculescu este menționat în raportul Departamentului de Stat al SUA FOTO: LIBERTATEA
CEDO a emis 16 hotărâri împotriva statului român, care a fost obligat să plătească sume compensatorii de 85.540 de euro pentru tratemente inumane în închisori.
Corupția în instituții
Corupția polițiștilor a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de forțele de ordine. Salariile mici și lipsa unor bonusuri au dus la suspiciunea că oficialii iau mită.
FOTO: Instanțele au achitat 64 de acuzați în procese instrumentate de DNA FOTO: LIBERTATEA
În instanțe, nu există suficient personal, spațiu fizic și tehnologie pentru ca actul de justiție să funcționeze eficient, de aici rezultă procese care se întind pe o perioadă foarte lungă de timp.
Deși legea interzice asta, ONG-uri, politicieni și jurnaliști au acuzat autoritățile că le interceptează convorbirile. Raportul anual al SRI arată că a înregistrat legal 44.000 de convorbiri, adică aproape 122 pe zi, în 2014. Legea permite acest lucru în anumite cazuri, de crimă organizată, securitate națională și alte acuzații grave, dar pro curorul trebuie să aibă un mandat judecătoresc.
Hărțuirea jurnaliștilor
În ceea ce privește libertatea presei, raportul american notează că mass-media controlată de politicieni precum Dan Voiculescu (fondatorul Partidului Conservator, condamnat pentru corupție și anchetat pentru șantaj) și Sebastian Ghiță (membru al PSD, anchetat pentru corupție la acea vreme), au atacat în mod repetat jurnaliștii care au scris despre afacerile lor.
În luna martie, Mircea Badea, realizator al postului Antena 3, a postat amenințări pe pagina sa de Facebook la adresa jurnalistului Silviu Sergiu, șeful secției Politice Evenimentului zilei, și a reporterului freelancer Stelian Negrea. Cei doi ziariști au scris articole de investigație despre colaborarea lui Voiculescu cu Securitatea și afacerile mogulului. De asemenea, Badea și directorul Antena 3, Mihai Gâdea, l-au insultat pe Negrea și pe soția lui, jurnalista de la Realitatea TV Eli Roman, iar cei doi soți au depus plângeri la CNA și CNCD. Niciuna dintre aceste instituți nu a luat vreo decizie pe acest subiect, în acel an.
Politicienii au insultat sau hărțuit jurnaliști, notează sursa citată. Atât fostul premier Victor Ponta, cât și purtătorul său de cuvânt, Mirel Palada, au încercat să discrediteze jurnaliști care lucrau pentru ziare sau televiziuni ce criticau politicile guvernamentale. Jur naliștii și ONG-urile au declarat atunci că prim-ministrul încearcă să discrediteze presa și să-i intimideze pe cei care scriu.
FOTO: Victor Ponta, ministrul care ataca ziariștii incomozi FOTO: LIBERTATEA
Cazul Colectiv
Raportul amintește că DNA a continuat să investigheze cazuri de corupție referitoare la politicieni, magistrați și reprezentanți ai administrației centrale, dar Parlamentul a votat de multe ori împotriva ridicării imunității membrilor săi, pentru ca aceștia să nu poată fi inculpați. Premierul Ponta a fost acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani și fals în acte și a demisionat în noiembrie. În document se vorbește despre incendiul de la clubul Colectiv, soldat cu 63 de morți și 151 de răniți și relatările presei despre operațiunea confuză și întârziată de salvare a victimelor. Protestele au scos în stradă, la București, în 3 noiembrie, 30.000 de oameni, cu pancarte pe care scria „Corupția ucide”. Conflictele de interese, nerespectarea standardelor etice și necinstea funcționarilor rămân probleme valabile la nivel guvernamental. Corupția este larg răspândită în licitațiile publice, iar mita este un lucru comun în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Agențiile de aplicare a legii nu impun sancțiuni și sunt, în general, inactive.