Într-o lume mai caldă, fiecare fenomen El Nino ar putea semăna cu cele mai extreme evenimente de astăzi. O nouă cercetare sugerează că fenomenele extreme ar putea deveni noua normalitate.
În timpul acestor fenomene El Nino puternice, coasta de vest a Americii de Sud se confruntă cu precipitații abundente. Acestea pot duce la inundații și alunecări de teren, în timp ce masele de uscat din vestul Pacificului, precum Indonezia și Australia, suferă perioade de secetă.
Fenomenul El Nino va deveni mai extrem ca niciodată
Șoferii din California navighează pe un drum inundat în timpul furtunii tropicale Hilary, care a fost provocată de sistemul meteorologic El Niño. Sursă foto: Live Science
Lumea este pe cale să se încălzească cu 2,9 grade Celsius până în 2100 dacă tendințele actuale privind emisiile de gaze cu efect de seră se mențin. Aceste date vin din cadrul unui raport din 2023 al Organizației Națiunilor Unite. Dar noul studiu de modelare sugerează că viitorul este incert și nesigur. Dacă planeta se încălzește puțin mai mult decât atât - 3,7 grade Celsius - 90% din El Nino vor rivaliza cu cele mai puternice înregistrate vreodată. Un exemplu ar fi episodul care a avut loc între 1997 și 1998. Conform unei estimări din 1999, acest El Nino a fost responsabil de 23.000 de decese. De asemenea, a adus pagube de miliarde de dolari cauzate de furtuni, secete, inundații și epidemii provocate de inundații.
„Dacă am ajunge într-o stare în care fiecare El Nino este unul extrem din Pacificul de Est, acest lucru ar avea un impact social și economic uriaș în regiune", a declarat autorul principal al studiului, Tobias Bayr. Acesta a efectuat lucrarea în timp ce era cercetător la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru cercetarea oceanelor din Germania.
Impactul schimbărilor climatice
Efectul schimbărilor climatice asupra ciclului El Nino și La Nina a fost dezbătut intens. Unele modele timpurii au sugerat că o lume care se încălzește ar putea fi într-o stare permanentă de El Nino. Vânturile care suflă în jurul ecuatorului slăbesc, iar apele din Pacificul de est se încălzesc.
Această încălzire a oceanelor are efecte climatice și meteorologice de mare amploare. Căldura din apă se scurge în atmosferă, crescând temperaturile medii globale. Curentul jet de deasupra Americii de Nord se deplasează spre sud, uscând nord-vestul Pacificului și provocând o creștere a precipitațiilor în partea de sud a SUA. Unele dintre cele mai grave efecte sunt în emisfera sudică. Oamenii au parte de precipitații extreme în America de Sud și secetă, incendii de vegetație pe partea opusă a Pacificului.
Totuși, Bayr a declarat că nu toate modelele climatice au fost de acord că un El Nino permanent a fost generat de schimbările climatice. El și colegii săi au folosit un model climatic care este deosebit de bun la reprezentarea modelelor complexe ale ciclului acestor fenomene. Ei au constatat că încălzirea nu a cauzat El Nino permanent, ci mai degrabă condiții mai puternice și mai frecvente.
Punct de cotitură în sistemul climatic
În condițiile actuale, modelul a prevăzut opt sau nouă fenomene extreme pe secol. El Ninos „extreme" sunt definite prin cantitatea de precipitații din Pacificul tropical mijlociu în timpul iernii din emisfera nordică. Cu o încălzire globală, acest număr a crescut vertiginos la 26 de secvențe extreme la fiecare 100 de ani. În aceste condiții, cercetătorii au constatat că 90,4% dintre El Nimos ar fi extremi după standardele actuale. Modelul a arătat că aceste fenomene extreme se datorează condițiilor calde din estul Pacificului, deasupra ecuatorului.
Descoperirile provin de la un singur model, a avertizat Bayr. Astfel încât acestea trebuie confirmate în alte modele climatice. Dar studiul redeschide întrebarea dacă El Nino este un „punct de cotitură" în sistemul climatic. Punctele sunt condiții care se schimbă rapid în noi valențe climatice. Noua cercetare sugerează că acesta ar putea fi cazul lui El Nino. Fenomenul nu ar reveni la un model mai „normal" timp de mai mult de un secol dacă ar trece la o versiune extremă a ciclului, au scris Bayr și colegii săi.
„Are un comportament cu adevărat foarte diferit în climatul mai rece și mai cald. Prin urmare, spunem că există un comportament asemănător unui punct de basculare. Ar fi bine dacă și alte institute ar putea face experimente similare și să investigheze dacă alte modele prezintă un comportament similar”, a spus expertul, conform Live Science .