„Misiunea noastră este de a oferii suport I.M.M.-urilor în accesarea fondurilor nerambursabile, prin profesionalism, promptitudine, calitate şi servicii complete de consultanţă”. Cu aceast mesaj te întâmpină site-ul Start-Up Nation Romania, iar dacă ai trecut peste greşelile gramaticale, vei afl a că este vorba despre un program iniţiat de Guvern în 2017. Pe scurt, 10.000 de Intreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM-uri) pot benefi cia de prevederile Programului şi de cei 44.000 de euro nerambursabili dacă îndeplinesc cumulativ, la data completării planului de afaceri, mai multe criterii de eligibilitate. Practic, doritorii nu trebuie decât să completeze un formular și, în funcție de punctajul obținut, să primească sau nu bani pentru a porni o afacere. Iar acest lucru se face, de obicei, prin intermediul fi rmelor de consultanță. Programul Start-Up România ar trebui să demareze pe 15 noiembrie.
Suma totală pusă la bătaie de statul român, 440 de milioane de euro anual, este, cu siguranţă, tentantă, mai ales pentru cei care pot controla mecanismele economice prin care banii ajung în conturile antreprenorilor, dar şi pentru cei care au puterea de a schimba, în interes personal sau de grup, regulile jocului prin Ordonanțe de Guvern.
Cel puțin asta cred sutele de antreprenori care au semnat petiția online prin care își exprimă dezacordul cu privire la tentativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri de a schimba totul. Iar lipsa de încredere a lor a crescut odată cu anunţul încercării de a modifica şi completa OG nr. 10/2017 în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM. Adică, de a umbla la criteriile prin care un IMM poate primi fonduri nerambursabile de la stat.
Nu va mai fi ca anul trecut
Start-Up Nation Romania este un program tânăr, aflat în al doilea an de viaţă. În 2017, spre exemplu, din totalul de 8.000 de firme câștigătoare de proiecte, 6.000 au fost din București, Ilfov și Cluj, județe care acum vor fi excluse din program! Ministerul pentru Mediul de Afaceri dorește ca, din 2018, criteriul densității IMM-urilor să aibă cel mai semnificativ impact, ceea ce i-a iritat pe antreprenori, întrucât, în opinia lor, nu are nicio logică să finanțezi statup-uri în zone cu putere mică de cumpărare, aducând zero plus valoare programului.
Schimbările sunt comentate de Raluca Constantin, directorul unei companii de consultanță, unul dintre inițiatorii petiției. „Au încercat să scoată Timișoara, Cluj, Brașov, București și Ilfov. Ceea ce este ilogic! Este ilogic să scoți de la finanțare tocmai județele care au avut anul trecut cele mai multe firme și cele mai mari reușite. Asta pentru că au calculat densitatea IMM-urile din România după o statistică pe care scria 2014! Adică, automat, datele erau din 2013, ceea ce e irelevant!”.
Mai clar, în 2017 Bucureștiul a avut 2926 de proiecte, Cluj – 2989, iar Ilfov 781. „Vor să scoată de la finanțare exact consiliile județene PNL. De ce scoți Bucureștiul, Ilfovul și Clujul, Brașov, Timișoara de la finanțare? Cea mai mare concentrație este în București. Este discriminare!Toată lumea ar fi trebuit să facă scandal, mai ales Bucureștiul și Ilfovul.
Aici sunt marele centre universitare! Ajută-i pe studenți!”, comentează Raluca Constantin.
Principiul „primul venit - primul servit”
O altă modificare pe care vrea să o facă anul acesta Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este introducerea principiului „primul venit - primul servit”. Raluca Constantin știe foarte bine ce este în neregulă cu acest sistem: „A mai fost un program de acest gen în 2016, bazat pe același principiu, iar în 10 minute din care s-a lansat platforma a crăpat sistemul. Toate fondurile europene au scos acest principiu, pentru că nu e concurențiabil. Eu pot să am un proiect de 100 de puncte pe care îl pot depune în ultima zi, iar cineva cu 75 care a depus după cinci minute a câștigat”.
Anul trecut, proiectele câștigă toare au fost din domeniu IT și din producție. Dar ministerul dorește depunctarea secțiunii IT, lucru considerat o aberație de petiționari, întrucît Strategia Națională de Competitivitate și Strategia Europeană te obligă să punctezi serviciile creative și IT-ul. „Este total ilegal și încalcă orice strategie. Depunctarea activităților IT contravine Strategiei Naționale de Dezvoltare a României. De asemenea, depunctarea industriilor creative”, ne mai spune Raluca Constantin. Apoi adaugă: „Ca să nu mai zic că în ghid scrie „Servicii (exclusiv IT)”. Iar ei au vrut să spună exclus. Mă rog, greșelile gramaticale sunt și ele în trand”.
„Totul e, de fapt, campanie electorală”
Și nemulțumirile antreprenorilor nu se opresc aici. „Ce se punctează? Punctul de lucru sau sediul social? Că așa, dacă sunt din București și nu mai am nicio șansă, îmi schimb punctul de lucru în Giurgiu și punctez. Noi trebuie doar să facem locuri de muncă și să respectăm strategia națională. Ce este atât de greu?”.
Cel mai aberant criteriul este considerat acela ca acționariatul să nu mai fi fost în firme care au fost în insolvența sau în faliment. „Un criteriu total eronat! Trebuie punctat proiectul, nu un factor extern”, izbucnește interlocutoarea noastră.
Cât privește dezbaterea publică, se pare că Ministerul a schimbat procentele de densitate a IMM-urilor în România, dar nimeni nu se știe ce statistică a folosit: „Ne-am întîlnit cu ministrul, dar nu prea aveam loc. Ei au venit cu o echipă mare, noi am fost câțiva. Au schimbat densitatea IMM-urilor după ce toată lumea și-a dat seama că datele erau vechi. Bănuiesc că nu au date noi și au schimbat statistica județelor după cum au avut ei chef”.
De altfel, ghidul solicitantului a fost scos de mai multe ori în consultare, nu o singură dată, așa cum ar trebui. Programul Start-Up Nation 2018 ar trebui să înceapă pe 15 noiembrie, dar antreprenorii sunt conviși că data va fi prelungită pentru a transforma totul în campanie electorală și că Ministerul va mai schimba punctajul pe ici pe colo pentru a simula dezbaterea.
România a ajuns o țară de vânzători
„Acum punctează serviciile la fel ca producția. Păi, o firmă care produce are nevoie de altă finanțare față de una de servicii! România a ajuns o țară de vânzători. Mă uit în fiecare zi pe stradă. Bucureștiul este plin, toată lumea este în mașini. Producție mai facem și noi? O mai încurajăm?”, ne spune Raluca Constantin.
De asemenea, nu a fost publicată lista codurilor CAEN. Apoi, avem de-a face cu o exprimare vagă: „La ultima rubrică, scrie Servicii de comerț și alte servicii. Au 10 de puncte. Care sunt astea? Alte servicii? Cât obțin, 30 sau 10 puncte?”.
Nu se mai punctează elementele inovative, adică echipamentele fabricate în ultimii trei ani. Până la urmă, asta era o încurajare de producere de noi echipamente. Azi, Ministerul ar trebui să scoată ghidul solicitantului, dar lucru acesta este promis încă din luna mai. Dacă legea va fi modificată așa cum dorește Guvernul, companiile de consultanță nu au altă soluție decât să facă manevre să mute firmele solicitanților în timp record în județele care pot primi finanțare. „Durează cam trei zile. E neplăcut, pentru că trebuie să îi muți, dar asta e! E singura soluție!”, ne-a mai spus Raluca Constantin.
Răspunsul ministerului: să se revizuiască, dar să rămână (aproape) la fel
„Evenimentul zilei” a trimis, prin email, mai multe întrebări Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin care cerea lămuriri cu privire la nemulţumirile antreprenorilor-petiţionari. După o oră şi jumătate, departamentul pentru relaţii cu presa a sus-numitului minister a transmis un comunicat pentru toţi cei interesaţi. Astfel, suntem anunţaţi că astăzi a fost publicată „versiunea actualizată a proiectului Ordonanței de Urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, act normativ care se află în dezbatere publică începând cu data de 1 octombrie 2018”.
Din declaraţia ministrului ȘtefanRadu Oprea reise că proiectul a avut parte de „o consultare publică intensă, corectă și onestă, cu societățile de consultanță și în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor”. Totuşi, Ministerul nu a ţinut cont de una dintre nemulţumirile principale ale petiţionarilor şi a decis ca judeţele Ilfov şi Cluj, precum şi municipiul Bucureşti, să nu facă parte din proiect!
„Este corect să oferim o șansă și întreprinzătorilor din zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, iar Start-Up Nation înseamnă retrezirea spiritului antreprenorial și susținerea financiară a debutului în afaceri”, a spus, pompos, ministrul Oprea.
Promit să renunţe la principiul „primul venit - primul servit”
Vestea bună pentru toţi cei care vor sa aplice la Start-UP Nation 2018 este că, în Ordonanţa de Urgenţă, se va renunţa la contractarea proiectelor pe baza principiului „primul venit - primul servit”. Cel puţin aşa promite ministerul. „Ţinând cont de sugestiile primite, prin punctajul acordat în urma modificării Ordonanței de Urgență, se oferă o șansă egală de obținere a finanțării pentru afacerile pornite în domeniile: producție, servicii și industrii creative. De asemenea, procesul de selecție a proiectelor se va face pe bază de clasament (punctaj) și criterii de departajare transparente în condiții de punctaj egal, renunțându-se la principiul „primul venit - primul servit”.
În urma protestelor antreprenorilor, producția, serviciile și industriile creative ar putea avea acelaşi punctaj.
Ciorbăria, revelaţia din 2017
Unul dintre succesele Start-up Nation 2017 este restaurantul Ciorbăria. E ultima fiță în București în materie de mâncare gătită şi este amplasat în centrul Capitalei. Afacerea a mers atât de bine, încât patronul a început să vândă franchiza localului şi s-a umplut de bani.
Nemulţumirile din petiţie
Amintim eşecul produs de Schema de ajutor de minim instituită prin HG 274/2013, când sesiunea de înscriere a fost anulată din cauza blocării sistemului informatic al Ministerului Finanțelor Publice și reluată ulterior, cu alte condiții de înscriere, sub tutela Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism. Şi atunci, nu putem să nu ne întrebăm: Programul vizează proiectele înscrise cu rapiditate, care se pot dovedi nesustenabile sau proiectele care pot aduce plusvaloare mediului de afaceri românesc?
Potrivit Strategiei „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” lansate de Comisia Europeană, au fost identificate trei direcții esențiale pentru dezvoltare:
● creșterea inteligentă (care promovează cunoașterea, inovarea, educația și societatea informațională);
● creşterea sustenabilă (care promovează o producţie mai eficientă din punctul de vedere al consumului de resurse, în paralel cu creşterea competitivităţii) şi
● creşterea favorabilă incluziunii (care promovează creşterea participării pe piaţa muncii, achiziţia de noi competenţe şi lupta împotriva sărăciei).
Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, țara noastră are ca obiectiv strategic: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul operatorilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice
Altfel spus, elementele cheie la care trebuie să ne raportăm sunt: INOVARE, SOCIETATE INFORMAȚIONALĂ, ECONOMIE COMPETITIVĂ, INCLUZIUNE SOCIALĂ.
Astfel, pentru a nu ne îndepărta de la obiectivele programului, precum şi de la obiectivele strategiilor antemenţionate, IT-ul NU poate fi scos din lista codurilor CAEN care urmează a fi finanţate!