Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat că astăzi va solicita atât Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cât şi Parchetului General să desecretizeze protocoalele semnate cu Serviciul Român de Informaţii. Protocoalele datează din 2009 şi au la bază o decizie a CSAT din 2005, toate fiind secrete.
Despre existenţa acestor protocoale de cooperare au apărut indicii într-un raport al Inspecţiei Judiciare trimis în urma unei plângeri formulate de omul de afaceri Sorin Strutinsky (vezi facsimil). Pe 16 martie, confirmarea că SRI are încheiate protocoale de colaborare cu alte instituţii ale statului a venit de la cel mai înalt nivel. Administraţia Prezidenţială a comunicat că protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea SRI, fie la solicitarea celorlalte entități implicate. Astfel, spune Preşedinţia, responsabilitatea desecretizării acestor protocoale ar reveni părţilor implicate: fie SRT, fie instituţiilor respective.
Viorica Dăncilă cere desecretizarea
„Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau hotă- râri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui României”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
În urma acestui comunicat, premierul Viorica Dăncilă a solicitat desecretizarea protocoalelor încheiate de SRI, subliniind că, potrivit legii, „se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau leză- rii altor interese legitime”.
Ministrul Justiţiei a declarat că apelul premierului se referă la SRI, iar el va solicita, la rândul său, Ministerului Public să desecretizeze protocolul încheiat cu serviciul secret.
„În opinia mea, înseamnă încă un pas spre normalitate, încă un pas spre reglarea raportului dintre autorităţile publice, încă un pas spre ceea ce ne cere statul de drept, să ne desfăşurăm activitatea numai pe baza legii şi numai în limitele legii. (...) Ministerul Public, DNA, orice autoritate, nu îşi poate desfăşura activitatea în afara legii. Or, procurorul îşi desfăşoară activitatea de urmărire penală numai în baza legislaţiei penale. Nu există un fundament juridic, un temei juridic, care să-i permită procurorului, indiferent de rangul pe care îl are, să constituie alte premise în desfăşurarea urmăririi penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu solicitarea doamnei prim-ministru. Apelul făcut este de ambele părţi. S-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public - componenta DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului”, a declarat ministrul Justiţiei la Antena 3.
Reacţia Uniunii Judecătorilor
O reacţie a venit şi din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR). Preşedintele UNJR Dana Gîrbovan consideră că este „imperativ” ca protocolul dintre SRI şi Ministerul Public să fie declasificat şi publicat de îndată. „Faptul că tot mai multe voci cer declasificarea protocolului din 2009 semnat între SRI şi Ministerul Public este un demers pozitiv şi necesar pentru refacerea încrederii în justiţie. (...) Reamintesc doar că protocolul din 2009 dintre SRI şi Ministerul Public, secret în acest moment, s-a făcut în baza unei hotărâri a CSAT din 2005, care e tot secretă. Prin aceste acte secrete s-a adăugat la lege şi în contra legii, dându-li-se agenţilor SRI atribuţii să facă «echipe mixte» cu procurori şi acte de urmărire penală, ceea ce prin lege SRI-ul avea interzis să facă”, a scris pe Facebook şefa UNJR.
În sistemul judiciar era cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, care declara neconstituională realizarea de către SRI a interceptărilor în dosarele penale.
Protocol cu încălcarea legii
În luna actombrie 2017, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, spunea că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între SRI şi diverse instituţii ale statului. Cel mai controversat rămâne cel din Justiţie, urmare a Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, prin care corupţia a fost declarata ca vulnerabilitate la securitatea naţională. Protocolul dintre SRI şi PICCJ a fost semnat în 2009 de Laura Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general. Potrivit Statutului magistraţilor, „judecătorii, procurorii, (...) nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”. Ulterior, după ce a ajuns şefă a DNA, Kovesi nu a mai recunoscut existenţa acestui protocol.
„Prin aceste acte secrete s-a adăugat la lege şi în contra legii, dându-li-se agenţilor SRI atribuţii să facă «echipe mixte» cu procurorii”
Dana Gîrbovan, magistrat