Parisul e, înainte de toate, un muzeu în aer liber. Chiar dacă acesul în parcuri, pe bulevarde, pe străzi, e gratuit, totuși, nu poți spune că mergi prin și pe ele: Vizitezi, nu mergi.
Pînă și cimitirelor Père-Lachaise, Montmartre, Montparnasse, trebuie să le acorzi ore întregi de parcurs printre cavouri și morminte, multe dintre ele trimiteri la Istoria Franței și a omenirii.
Parisul e însă și o scenă. O scenă imensă a cotidianului mai mult sau mai puțin pitoresc.
Dacă-ți muți privirea de la obiectivele emblematice ale Parisului - Tour Eiffel, Sena, Podurile peste Sena, Luvru, Place de la Concorde - vei descoperi lucruri la fel de interesante ca și cele atît de mult cultivate în cărți și în broșuri.
Ca și la Roma, ca și în alte locuri pline de obiective turistice,, ultracunoscute, mai ales din proze și filme, am căutat în Parisul începutului de ianuarie 2020, oraș vindecat de artificialitatea Sărbătorilor de iarnă pentru turiști, semnele vieții de fiecare zi.
Librăriile FNAC ne propun o imposibilitate. Cel puțin nouă, care citim și altceva decît SMS-uri:
Alegeți cu ochii închiși!
Cum dracu să alegi o carte cu ochii închiși?!
De cînd a ars, Notre Dame e căutată de toate telefoanele mobile, pentru a fi postată pe Facebook.
Moulin Rouge – o moară care lucrează noaptea!
Nu numai Sfinții se îngrijesc de păsărele!
Potrivit afișului de pe gardul Muzeului Cluny, „Lăsînd resturi alimentare pe jos, înmulțiți rozătoarele”.
Campanie sub semnul Aici Primăria intervine:
Stop șobolanilor!
Stradă care duce la Sacre-Coeur:
Suvenirurile contribuie la PIB-ul Franței!
La minimarket, unde ai venit să cumperi o pîine, e închis. Nu-i nimic, intri alături, la Les Cocottes.
Bulevard de Clichy, Monmartre: Sexodrom-ul, un mall la care nu mergi cu familia.
Grup de turiști în Montmartre, intrat sub dictatura de fier a ghidului.
Cine e incredibilul Domn El Ghosn?
Nimeni altul decît Carlos Ghosn, cel care a închriat Versailles-ul ca să aniverseze ziua nevestei, coruptul fugit din Japonia într-o cutie, care a ținut o conferință de presă în direct de la Beirut, în care a denunțat justiția japoneză, conferință transmisă de toate televiunile, care au organizat apoi talkshouri despre „A fost convingător Ghosn”, fără să-și pună problema că e un urmărit internațional pentru corupție.
Campanie pe toate zidurile (după mai multe manifestări de protest) împotriva nepăsării Guvernului față de creșterea numărului de femei asasinate.
Actele la control! e valabil și la Paris.
Mod original (românesc, adică) de a cerși pe Champs-Élysées
Și cîinilor le lasă gura apă la prăjiturile franțuzești.
A trecut Revelionul! Au venit Soldurile. Un fel de Revelion. Al femeilor.
După 20 de ani, Samaritaine, magazinul celor veniți din Est să cumpere lucruri ieftine, se va redeschide în aprilie 2020. Trebuia să facă asta în 2015.
Și peluza intră în hibernare, nu numai urșii. Asta înseamnă că n-ai voie s-o trezești călcînd-o.
Nu te numești om de cultură dacă nu bei o cafea la Café de la Paix. Chiar dacă te costă de te usucă.
Ce alt magazin decît Vuiton ar sclipi atît de tare? Mai ales în ochii chinezoaicelor, venite la Paris să prăpădească banii bărbaților care n-au fost încă împușcați pentru corupție.
Un spectacol: Cupola de la Lafayette.
Patru secvențe dintr-un film de pe Champ Éllysée care s-ar putea intitula:
Cîinele care cerșește artistic în numele stăpînului.
După ce-i aduce stăpînului coșul cu banii luați de la trecătorii înduioșați, cîinile are parte de mîngîierile turistelor. Tot să fii cîine la Paris.
Vremuri grele pentru buchiniști. Nu numai din cauza iernii.
Semn că odată cu Sărbătorile s-au trecut și Turiștii:
La celebrul restaurant de moules frites Léon de Bruxelles de pe Champs Éllysée la prînz se găsesc locuri!
Campanie pentru salvarea brazilor sacrificați de Crăciun.