Schimbarea de la Casa Albă arată cum este de fapt America și ne semnalează faptul că lumea s-a schimbat profund.
Trebuie să realizăm acest adevăr. Ne-am culcat cu Clinton sigur președinte și ne-am trezit cu procentele inversate dramatic la nivelul opus, cu Trump Președinte. America și-a dorit schimbare, și va avea parte de schimbare.
Dar dincolo de un nou eșec al instrumentelor sociologice care ne stau la dispoziție, shimbarea de o asemenea magnitudine ne arată că instrumentarul tradițional nu mai e posibil, că spirala tăcerii afectează fundamental voturile și opțiunile finale pe orice temă . Va trebui să ne obișnuim cu acest fenomen din ce în ce mai mult. Cred că principalele elemente pe care le putem înregistra astăzi ca perspective în acțiunea Americii de mâine sunt întoarcerea Americii spre sine, spre nevoile și așteptările americanului de rând, răsturnarea și reformarea sistemului politic și a establishmentului, zgâlțâirea fundamentală a regulilor corectitudinii politice. Poate și a bunului simț și a decenței, polarizarea Americii și confruntarea internă pentru drumul de viitor.
Al doilea element major va fi o limitare a rolului global pe seama preocupării crescute pentru America. SUA vor fi prea preocupate de reașezările interne pentru a plusa sau juca la nivelul nevoii de leadership global, iar absența liderului lumii libere când e mai mare nevoie de el va permite umplerea golului de către cei mai dispuși să se implice și să-și proiecteze puterea global.
Pentru România, o anumită succesiune la acorduri va exista. În această parte a lumii însă țara noastră va rămâne tot mai izolată între cele unde se mai manifestă interese și capete de pod americane, ceea ce împinge, natural, către un sentiment de izolare sau înconjurare. Preocuparea internă americană ne va împinge tot mai mult spre situația rezolvării tot mai singuri a problemelor interne, sprijinul american fiind mai degrabă secvențial, într-o Europă clătinânduse și reașezându-se și ea cu voturi cruciale în Franța și Germania anul viitor. După Marea Britanie, iată că și SUA, principalul partener al României, are nevoie de timp să-și reașeze și să-și recalibreze realitățile de acasă. Iar tumultul global nu așteaptă!
Dar poate cel mai preocupant este faptul că Donald Trump ajunge la Casa Albă cu un discurs împăciuitor cu Moscova sau cu o apetență spre a testa (din nou) dialogul și negocierile la masa verde cu Vladimir Putin, tranșarea păcii prin cedări și tranzacții pe seama zonelor de „interese vitale” ale marilor actori, într-o deschidere fără precedent a târgurilor bilaterale.