Sfântul Mucenic Iachint a fost slujitor al meselor imperiale în vremea împăratului Traian (98 – 117).
Refuzând să participe la alături de împărat la o jertfă adusă idolilor, se află că este creștin și este biciuit și aruncat în temniță.
Mâncare i se aducea doar carne de la animalele jertfite idolilor.
Refuzând-o, Iachint moare de foame. Trupul său este aruncat în pustiu, ca hrană pentru fiare, dar moaștele sale sunt găsite de o rudă a sa, preotul Timotei.