F?r? Lenin, nu s-ar fi n?scut bol?evismul. F?r? bol?evism, n-ar fi existat Stalin ?i stalinismul. Fascismul însu?i a fost, în mare m?sur?, o mi?care revolu?ionar? de semn contrar, contrapartea bol?evismului, cu care împ?rt??ea ostilitatea visceral? pentru valorile burgheze, pentru parlamentarism ?i constitu?ionalism.
Am discutat despre aceste lucruri pe 10 decembrie 2012 când am lansat cartea mea „The Devil in History” la Foreign Policy Research Institute (FPRI) ?i University of Pennsylvania. A merge la Philadelphia înseamn? pentru mine, în multe privin?e, a merge acas?. Este ora?ul în care am locuit între 1982 ?i 1990; am fost cercet?tor la institut ?i am predat la universitate în perioada amintit?. La FPRI am scris prima mea carte în engleza, „Mizeria utopiei. Criza ideologiei marxiste în Europa de est” (Routledge, 1988; edi?ia în limba român? a ap?rut la Polirom în 1997). În acel ora? am primit cet??enia american?. În primii mei ani americani, institutul a fost familia mea. Ani de zile am scris la „Philadelphia Inquirer” articole de opinie ?i cronici de c?r?i. Am mul?i prieteni acolo. În cadrul FPRI a fost publicat? revista trimestrial? de cultur? „Agora” condus? de scriitorul disident Dorin Tudoran (redactori eram Paul Goma, Michael S. Radu ?i subsemnatul, un timp a fost redactor-?ef adjunct matematicianul disident Mihai Botez). Tip?rit? în Statele Unite cu sprijinul Funda?iei Na?ionale pentru Democra?ie, revista era distribuit? clandestin în ?ar?. Cu ocazia acestei c?l?torii, l-am reîntâlnit pe vechiul prieten Alan Luxenberg, ast?zi pre?edintele FPRI, am conversat despre vremurile de odinioar? ?i despre planurile actuale ale acestui admirabil think tank. I-am omagiat în prelegerea mea pe cei trei remarcabili politologi trecu?i în lumea celor drep?i, oameni pe care i-am cunoscut îndeaproape: Harvey Sicherman, Michael S. Radu ?i Alvin Z. Rubinstein. Am vorbit despre similitudinile dintre sistemele ?i ideologiile totalitare ale veacului al XX-lea, despre problema dublelor standarde în explorarea lor. I se trece cu vederea unui Lion Feuchtwanger apologia stalinismului din volumul „Moscova 1937. S-ar proceda oare la fel cu un intelectual care ar fi publicat o carte, nu mai pu?in mincinoas?, cu titlul „Berlin 1938”? Am analizat avatarele conceptului de totalitarism ?i am accentuat importan?a moral? ?i ?tiin?ific? a acestuia, dincolo de criticile mai mult sau mai pu?in justificate. Finalul romanului „Ciuma” de Camus sugereaz? c? este vorba de o patologie a modernit??ii, nu de un accident irepetabil. Profesorul Walter McDougall a intervenit ar?tând c? totalitarismul nu poate fi în?eles f?r? a ne referi la cataclismul Primului R?zboi Mondial ?i la muta?iile survenite în acei ani în con?tiin?a politic? ?i moral? european?. În r?spunsul meu, am dezvoltat subiectul secolului al XX-lea ca secol al lui Lenin. O alt? interven?ie memorabil? a fost a profesorului Alan Kors privind necesitatea confrunt?rii cu trecutul, a justi?iei retroactive, inclusiv a lustra?iei. Am men?ionat eforturile unor gânditori contemporani de a exonera proiectul revolu?ionar leninist ?i de a reabilita „ipoteza comunist?”. Diavolul în istorie înseamn? tocmai aceast? obstina?ie de a impune omenirii utopii purificatoare, voin?a frenetic? de a revolu?iona condi?ia uman? ?i de a face din precepte ideologice desc?rnate alfa ?i omega experien?ei sociale. Diavolul se manifest? în istorie prin apoteoza nihilismului proclamat drept întruchipare a Binelui universal.