E clar că doar din stupizenia unor băieţi de cartier reciclaţi la seral în poliţişti, care n-au înţeles că atunci când ai uniformă trebuie să te porţi un pic altfel decât invitatele lui Dan Diaconescu care evoluează la bară, nu cade un ministru de interne atât de bine implementat ca dl Blaga.
Condiţii grele de viaţă - e un adevărat; legislaţie aburită şi justiţie incoerentă, care nu precizează bine uzul de forţă - sunt realităţi; asigurări de viaţă şi accident într-o profesie fatalmente riscantă - nu sunt.
Dar nimic din toate astea nu se rezolvă, nici prestigiul social al poliţiştilor nu creşte, dacă vreo câţiva dintre ei, în cadru organizat, se poartă ca Dorel ieşit de la cârciumă care, la nervi, zvârle cu căciula în câini. În ce postură s-au gândit ei că-i pun pe colegii jandarmi, care şi ei suferă aceeaşi tăiere de 25% din salariu şi ţin de acelaşi minister? Ei ce trebuiau să facă, o încăierare cu cei care s-au abătut de la traseul de marş? Sau să intre în grevă de la ora 4, schimbând rolul cu poliţiştii: până la ieşirea din tură unii huiduie şi alţii ţin de gradene, iar după aia protestatarii intră în misiune de pază la Cotroceni, iar jandarmii, după program, trec la asalt?
Ca să-şi păstreze mai departe prestigiul, breasla poliţiştilor trebuia să declanşeze ea însăşi procedurile disciplinare, să identifice pe aceia, se zice, puţini, care au călcat pe bec şi să ne spună ce măsuri a luat. Sau să dea măcar un comunicat care să pună lucrurile la punct, nu să tacă mâlc precum elevii prinşi fumând în closet, aşteptând să-i apere un civil ca Bogdan Hossu. Nici să se strângă unul în altul ca oile, să facă corp comun contra procuraturii, nici să se lase ridicaţi în slăvi la TV de capete vorbitoare compromise, că nu le face niciun bine.
Ministrul Blaga, la rândul lui, nu trebuia să se dea plecat din Bucureşti cu treabă, ca la episodul unu din remaniere, că metoda începe să devină străvezie. Ci trebuia să fie prompt la faţa locului a doua zi, să ia măsuri şi să nu mai dea declaraţiile relaxate pe care le-a dat, că e OK ca poliţiştii să înjure în public ca la uşa cortului şi să-i pună premierului un vibrator pe nas. Protestul e una, tăvălitul în noroi e altceva. Însă nici una dintre aceste cauze nu este cea reală a demiterii lui Blaga.
Buldogul a fost trimis să facă seppuku din cu totul alte motive, fiind evident pândit la cotitură, cu prima ocazie - care s-a ivit acum. Altminteri, e de neînţeles succesiunea de gesturi din ultimele zile, când, ca urmare a unor manifestări ce trădează mai curând infantilism din partea câtorva cadre de poliţie, preşedintele Băsescu a escaladat abrupt situaţia, renunţând (nu e clar cum, cât de legal, pentru cât timp) la serviciile întregului Minister de Interne.
Rapiditatea cu care s-a găsit un înlocuitor, în persoana protejatului dlui Falcă ot Arad (zis Falcone), şeful uneia din cele mai tari organizaţii ale PDL, trimis în judecată de DNA, confirmă că Buldogului i se cocea de mult ceva, dar până acum nu l-au nimerit.
Sub aripa finului justiţiabil al preşedintelui, noul ministru de interne a avut o ascensiune rapidă, din Aradul profund, unde familia sa are încă rude între notabilităţile locale, în categoria primar de comună tânăr, vivace, îmbrăcat în trening şi fără mari dileme existenţiale, până la cea de şef al Internelor, cu serviciile lor de informaţii cu tot.
Mişcarea confirmă ce spuneam şi cu ocazia remanierii prece dente: reţelele judeţene, întărite politic prin votul uninominal pentru preşedintele de consiliu introdus în 2006, a decis că dacă tot se plătesc nişte costuri electorale pentru reformă, măcar să se şi bucure partidul de cele cuvenite în funcţie. Aşa că cei ce duc greul campaniilor au mai tăiat din nas independenţilor rafinaţi şi liderilor naţionali care se credeau de neînlocuit, precum Blaga.
Se poate însă ca preţul demisiei citite la televizor de Buldog, cu vocea uşor tremurată de emoţie, că în era postmodernă dă bine ca bărbaţii puternici să-şi reveleze din când în când latura feminină, să fie promisiunea revenirii într-un viitor nu foarte îndepărtat. Iar faptul că opoziţia, dl Marko Bela şi vuvuzelele mogulilor lau umplut brusc de bale admirative pe remaniat, de unde până acum îi rezervaseră un confortabil con de umbră, te duce cu gândul că situaţia nu e chiar aşa simplă, în alb şi negru.
De exemplu, dacă România o dă în bară cu aderarea la Schengen, unde pregătirile nu-s nici pe departe atât de încheiate cum le-a prezentat dl Blaga (dar cine să-l contrazică, de când presa şi-a pierdut capacitatea de a face anchete pe teme de interes public), cine va ieşi de la frigider, curat, uscat şi victimizat, în mijlocul scandalului estimat pentru la vară? N-are a face, pentru aripa PDL de Arad, Ministerul de Interne e suficient de interesant şi aşa, cu gunoaie sub preş - sau tocmai pentru ele.
Citiţi şi:
- Vasile Blaga: "Mi-am dat demisia de onoare"
- Boc: "Blaga şi-a asumat responsabilitatea pentru greşelile altora"
- Igaş, ministru de Interne. Băsescu: Rămân fără escorta poliţiei până la un raport în CSAT despre miting
- Cine s-a aflat în lupta pentru şefia Internelor
- Ponta, despre numirea lui Igaş: "Ţine strict de războiul Băsescu - grupările PDL"
- Horia Ghibuţiu, despre scandalul de la MAI: "Să trăiţi, javră ordinară!"
- Călin Hera, despre scandalul de la MAI: "Reacţie disproporţionată"