Acest început de iulie 2012 va rămâne fără-ndoială în istorie. Nu oricui i-a fost dat să trăiască aşa ceva.
Cuvântul cel mai des de pe buzele tuturor, în ţară şi afară, a fost, zilele astea, "incredibil". Da, incredibil, incredibil ce s-a petrecut. Dar suntem acum siliţi să credem incredibilul şi să ne imaginăm inimaginabilul, căci efectele planului ce încă se desfăşoară, aparent de neoprit, călcând în picioare instituţiile noastre, credibilitatea noastră, onoarea noastră, economia noastră, ne vor afecta curând pe noi toţi într-un mod tragic şi implacabil.
Repet: nu este vorba aici de politică. Politica este un set de reguli, un edificiu care apără civilizaţia şi viaţa normală a cetăţenilor. Ce am văzut petrecându-se zilele astea pare a nu face parte din realitate. Niciodată nu am mai fost martorii unei asemenea lovituri de forţă menite să îngenunchieze o naţiune, o lovitură îndelung gândită, ca o crimă cu premeditare. Nu e vorba doar de nişte ciomăgari, de nişte "marţafoi", cum îi numea cineva pe actualii noştri lideri. În spatele ciomăgarilor, mincinoşilor şi marţafoilor a stat o minte în stare să conceapă, ca-n lumea interlopă, "lovitura secolului". La acea minte trebuie să ajungem ca să putem înţelege ceea ce pare acum absurd şi halucinant.
Mi-e tot mai clar că personaje precum Ponta şi Antonescu sunt doar executanţii acestui plan genial şi demonic, şi că vor fi ţapii ispăşitori ai crimei împotriva statului de drept şi-a democraţiei. Amândoi sunt imaturi, neserioşi, incapabili de gândire organizată. Curajul nebunesc pe care l-au arătat în călcarea legii şi-n atacarea obraznică a celor mai indiscutabile autorităţi ale politicii internaţionale, ca Angela Merkel, este o dovadă de inconştienţă, de neputinţă de a prevedea consecinţele. Cei doi au fost momiţi cu funcţii înalte cum erau atraşi odinioară "primitivii" cu mărgeluşe şi oglinjoare. Prăbuşirea lor, chiar dacă peste luni sau ani, în care vor provoca suferinţe de necrezut României, este certă, mai mult, poate că este prevăzută de plan. Căci ea va proteja încă o dată adevăratul creier al operaţiunilor şi va abate atenţia oamenilor de la adevăratul scop.
Preşedintele Băsescu a identificat în aservirea justiţiei acest adevărat scop al planului ce-a mai fost numit, deloc neadecvat, un "blitzkrieg". Mi se pare prea puţin. Nu cred că merită să dai foc unei ţări, în văzul unei întregi comunităţi internaţionale, să te compromiţi la extrem, să ajungi imaginea călcătorului Constituţiei şi-al democraţiei numai ca să-ţi subordonezi justiţia, oricât de mult ar însemna ea. Pe lângă asta, şi legat de asta, trebuie să existe un scop mai adânc şi mai radical. El trebuie căutat în faptul că pegra politică românească nu e jenată numai de Băsescu ca apărător al statului de drept, ci şi de Uniunea Europeană.
Citind în filigran anumite declaraţii ale ministrului de externe Marga în privinţa orientării noastre strategice din viitor, şi ţinând seama de insolenţa fără limite a prim-ministrului Ponta faţă de liderii europeni, am putea poate desluşi, cu oroare, adâncul adâncului acestui plan: reîntoarcerea către "marele vecin de la răsărit".
Căutaţi-i, sub Ponta şi Antonescu, pe cei din umbră, care azi tac. Pe adevăraţii grei ai USL. Acolo sunt rădăcinile răului.