Recenta vizită de lucru a preşedintelui Băsescu la Washington a provocat nenumărate dispute în media romanească.
Tot felul de personaje, unele dintre ele adevăraţi lideri de opinie, au comentat înainte, în timpul şi după încheierea vizitei, fără a avea niciun habar despre procedurile şi regulile diplomatice absolut obligatorii în organizarea unui asemenea eveniment. De cele mai multe ori, comentatorii au privit vizita strict din perspectiva trăitorului pe malurile Dâmboviţei, fără să vadă, fără să încerce chiar să vadă imaginea globală. Câteva precizări preliminarii sunt absolut obligatorii. În primul rând, în Statele Unite ale Americii, tradiţia respectării unor reguli stricte de protocol aproape că nu există. Spre deosebire de state precum Franţa sau Marea Britanie, spre deosebire de cele mai multe state latino - americane sau unele ţări orientale ca Thailanda, chiar dacă din punct de vedere formal sistemul de ierarhizare al vizitelor în vizită de lucru, vizită oficială şi vizită de stat există, el nu este niciodată cu stricteţe respectat. Din punct de vedere cultural, americanii sunt determinaţi către un stil şi o atitudine mai puţin formalizate. Protocolul american este deci cu mult mai relaxat decât al statelor europene sau din afara Europei. Pentru cei care nu iau în calcul aceasta realitate, imaginea vizitei lui Traian Băsescu la Washington va fi cu siguranţă una deformată.
Nu trebuie scăpat din vedere "un detaliu", anume faptul că, într-o săptămână normală, Casa Albă este vizitată de mai mulţi şefi de stat şi de guvern. Cei mai mulţi dintre aceştia se află în vizită de lucru. Este normal ca în locul considerat pe bună dreptate epicentrul puterii globale, decidenţi politici, militari, lideri spirituali sau personalităţi culturale, să fie în contact cu preşedintele Statelor Unite şi colaboratorii acestuia. Acela este un loc în care ceremoniile sunt rare pentru că administraţia americană nu îşi permite să aloce prea mult timp acestora. De fapt, acest tip de "austeritate" se vede şi în sistemul special al decoraţiilor pe care americanii îl au şi care nu are nimic comun cu stufoasele ierarhii medievale pe care le practică europenii sau latino - americanii şi pe care le-am preluat şi noi.
Ce s-a întâmplat de fapt acum la Washington? Deplasarea delegaţiei române a fost prilejuită de momentul semnării oficiale a tratatului dintre România şi Statele Unite referitor la extinderea scutului antirachetă în Europa. Evenimentul în sine este unul extrem de important pentru România şi securitatea acesteia. Cu acest prilej, preşedintele Băsescu, invitatul vicepreşedintelui american Joe Biden, a avut dicuţii cu acesta, cu directorul CIA şi cu secretarul apărării, dar şi o scurtă întrevedere neprogramată cu preşedintele Obama. Totul a decurs cât se poate de normal, dacă ţinem seama de faptul că România este unul dintre aliaţii cei mai consecvenţi ai Statelor Unite. Mai trebuie însă făcute câteva precizări. Cei doi şefi de stat, preşedinţii Obama şi Băsescu, nu sunt deloc compatibili din punct de vedere doctrinar. Crezul politic al celor doi este cât se poate de diferit. Pe de altă parte, au existat şefi ai statului român după 1990 ale căror vizite la Washington, catalogate drept "de lucru ", au beneficiat de mult mai multe momente protocolare, cu o semnificaţie apar te. Astfel, în anul 1998, atunci când preşedintele Constantinescu a vizitat Washingtonul, a beneficiat şi de o in vitaţie a Congresului american de a se adresa plenului acestuia, fapt cu o semnificaţie simbolică extrem de importantă. Nu cred ca îşi aveau rostul efuziunile sentimental - istorice ale lui Theodor Baconschi, ca de pildă remarca referitoare la momentul istoric al semnarii tratatului, fapt sesizat şi imediat taxat cu ironie de către doamna Hillary Clinton. "Protocolul american este mult mai relaxat decât cel al statelor europene." VLAD NISTOR