La sfâr?itul lunii noiembrie, la târgul de carte Gaudeamus, editura Humanitas va lansa volumul meu "Lumea secret? a nomenclaturii. Amintiri, dezv?luiri, portrete".
În pofida existen?ei unei imense literaturi despre totalitarism, ?tim, în fond, foarte pu?in despre acel grup social ?i, dac? vre?i, chiar cultural numit nomenclatura comunist?. A fost ferit de incursiunile curioase ale jurnali?tilor ?i cercet?torilor. Sociologii nu l-au tratat cu aceea?i riguroas? aplica?ie ca pe, s? spunem, clasa de mijloc. Era vorba de o societate cvasi- secret?, cu riturile, codurile, simbolurile, nostalgiile ?i, nu mai pu?in important, privilegiile sale. Mai întâi demnitar comunist, apoi un ireconciliabil eretic, gânditorul iugoslav Milovan Djilas a vorbit despre "Noua Clas?". Mai devreme, în momentele sale de maxim? luciditate, Lev Tro?ki recunoscuse c? aparatul de partid ?i de stat sovietic se transformase într-o cast? parazitar?, definit?, mai presus de orice, prin accesul la privilegii de neimaginat pentru muritorii de rând. Dar n-a mers pân? la cap?t, nu a numit acest grup o clas? politic? ?i social?. „Lumea secret?" nu este o lucrare sociologic? de tip tradi?ional, cu analize de cauze, dinamici ?i efecte. Este vorba aici de propriile mele experien?e în interiorul unui grup pe care am ajuns s?-l cunosc, îndr?znesc s? cred, foarte bine. O viziune analitic? din interior. Un microcosm politic ?i psihologic pe care l-am numit cândva micul Bizan? ro?u. Cititorul, pe care-l invit s? m? înso?easc? în acest voiaj într-o lume stins?, dar ale c?rei ramifica?ii r?mân, o ?tim cu to?ii, atât de prezente, va g?si în carte deopotriv? o analiz? politologic?, secven?e portretistice, un efort de explica?ie ?i o m?rturisire. Sigur, ceea ce trece prin lupa memoriei nu este acela?i lucru cu istoria factual?. Cele dou? se pot suprapune, dar nu total. De aici ?i obliga?ia de a îmbina istoria real? cu aceea politic?, economic?, intelectual?. Nu alegem în ce mediu social ?i intelectual ne na?tem. Este un dat ontologic pe care ?i-l asumi ?i la care te raportezi, pe cât posibil, cu sinceritate, onestitate ?i realism. P?rin?ii mei nu f?ceau parte din e?alonul unu al nomenclaturii, dar apar?ineau celui de-al doilea strat, spre nivelul de jos al acestuia. Abia peste ani mi-am dat seama de decalajul dintre serviciile medicale oferite nomenclaturii ?i cele ale muritorilor în numele c?rora se construia "cea mai bun? ?i mai dreapt? orânduire social?". ?tiam de luxul nebun în care tr?iau membrii Biroului Politic. Când am întrebat-o pe mama - cred c? aveam zece ani - de ce este nevoie de aceste avantaje pentru atât de pu?ini, mi-a r?spuns c? e normal ca oameni care î?i sacrific? întreaga via?? pentru popor s? nu trebuiasc? s? aib? alte griji. Îmi era de-acum limpede cât de stratificat? era lumea ce-?i zicea socialist?. Stratificarea se petrecea chiar ?i în nomenclatur?. Privilegiile erau structurate pe grupuri ?i subgrupuri. Vegheau asupra lor cerberii Gospod?riei de Partid, în frunte cu tovar??ul Leon Na?. Titlul ini?ial al c?r?ii a fost "P?rin?i ?i copii". Ceea ce mi-am propus a fost s? r?spund îndemnului Lidiei Bodea, directoarea Editurii Humanitas, de a-mi l?sa memoria s? vorbeasc?. "Vorbe?te, Memorie" se intituleaz? minunatele amintiri ale lui Vladimir Nabokov. Cititorul va g?si în paginile volumului viniete, reflec?ii, portrete ?i mai ales amintiri personale despre oameni, destine, emo?ii, iluzii, deziluzii. (Textul de mai sus este un extras din cuvântul înainte al c?r?ii). Nu alegem în ce mediu social ?i intelectual ne na?tem. Este un dat ontologic pe care ?i-l asumi ?i la care te raportezi.