Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului.
Rezultatele sunt cât se poate de interesante pentru cei care vor să înţeleagă, dincolo de partizanate şi prejudecăţi, ceea ce numim cultura politică a post-comunismului. O cultură în care memoria joacă un rol esenţial. După decenii de condiţionare etnocentrică, de la stalinismul naţional al lui Ceauşescu la peremism şi alte asemenea ideologii ale urii, este reconfortant să constaţi că românii nu cad în capcana mitologiilor de tipul ţapului ispăşitor, nu se lasă seduşi de demagogia ieftină, dar atât de nocivă, a exclusivismului xenofob. La fel, campaniile sistematice de reabilitare a Securităţii în ochii opiniei publice par să fi eşuat. Mitul unei Securităţi patriotice şi inocente nu a prins.
Este de semnalat faptul că publicul declară într-o proporţie covârşitoare (65%) că responsabilii pentru crimele din timpul Revoluţiei nu au fost pedepsiţi. Se constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte grupa de vârstă (25% dintre cei sub 20 de ani sunt de părere că cei răspunzători de crime şi-au primit pedeapsa, în timp ce doar 11% dintre respondenţii ce depăşesc etatea de 60 de ani gândesc la fel). 65% dintre cei intervievaţi consideră că responsabilii pentru crimele înfăptuite nu au fost pedepsiţi. Previzibil, Securitatea conduce în clasamentul celor consideraţi vinovaţi (atât pentru crimele de până la 22 decembrie 1989, cât şi pentru cele de după 22 decembrie), dar un procentaj în creştere al respondenţilor – faţă de sondaje precedente – admite că Armata a tras în populaţie (37% spun că Armata a tras în populaţia civilă după 22 decembrie). De asemenea, 47% nu cred în prezenţa teroriştilor. Doar 30% sunt de părere că teroriştii au existat. La întrebarea: "Credeţi că a fost sau nu corectă condamnarea membrilor Comitetului Politic Executiv al PCR?“, 34% susţin că da, iar 29% spun că nu. Aparent paradoxal, prin prisma raportării la responsabilitatea Armatei faţă de victimele din decembrie 1989, 39% dintre respondenţi apreciază drept corectă condamnarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac (numai 20 de procente susţin că sentinţa nu a fost corectă). Un procentaj important al respondenţilor (47%) consideră că procesele intentate celor responsabili de crimele din timpul Revoluţiei ar trebui să continue. 32% din respondenţi sunt de părere că militarii ar trebui să se supună doar ordinelor legale, pe care le consideră morale. Un procentaj relativ scăzut (15%) apreciază că militarii ar trebui să se supună oricărui ordin.
Cel de-al patrulea sondaj realizat de IICCMER in colaborare cu CSOP are cinci teme centrale de cercetare: Revoluţia din decembrie 1989, consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase, restituirea proprietăţilor confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989, influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi. Acest parteneriatul are ca scop elaborarea unor rapoarte de cercetare sociologică, care să urmărească marile teme legate de percepţia populaţiei asupra perioadei comuniste. Sondajele sunt realizate gratuit de către CSOP.
Iniţiativa reflectă un aspect fundamental al mandatului IICCMER: sprijinirea şi constituirea unor mecanisme educaţionale şi de informare destinate să promoveze, la nivel public memoria perioadei comuniste din istoria României şi de încurajare a dezvoltării unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar. Comentariile la acest articol sunt suspendate!