MIRCEA CĂRTĂRESCU: "Să fim măcar acum, în ceasul al treisprezecelea, mai întâi cetăţeni responsabili ai acestui oraş care moare, şi abia după aceea suporteri de partid."
Ce vremuri ciudate am ajuns să trăim! Vaticanul tocmai a dat cel mai surprinzător comunicat oficial din, poate, întreaga sa istorie. Închipuiţi-vă ce-i frământă pe înalţii prelaţi: faptul că extratereştrii „probabil“ că există cu adevărat, şi-n acest caz se pune problema mântuirii lor... Oare pe ei i-a vizitat Iisus? Sau, necunoscând păcatul originar, te pomeneşti că nici n-au nevoie de mântuire? Colac peste pupăză, Marea Britanie a decis şi ea, tot acum, să facă publice, oficial, dosarele secrete despre OZN-uri, ba chiar a declarat, într-o formulare de un ridicol ce va fi poate etichetat mai târziu drept „englezesc“ (cum spui „calm englezesc“), că „guvernul Maiestăţii Sale n-a avut niciodată contacte directe cu extratereştrii“! Or şti ei ceva şi ne frăgezesc încetul cu încetul, ca să nu creeze panică? O veni vreo invazie ca în „Războiul lumilor“ sau însăşi Apocalipsa?
Semne ar fi destule, slavă Domnului, chiar şi fără extratereştri. Sunt şi cutremure, şi ştiri de războaie. În Myanmar şi în China au pierit mii, sute de mii de oameni. Şi ce va fi dacă actualul conflict dintre Rusia şi Ucraina, cel mai periculos conflict european de şaizeci de ani încoace, se va transforma într-un război pe scară largă? Dar primul embrion uman modificat genetic? Dar generaţia „emo“, care se mută tot mai mult, de la o zi la alta, în virtual şi-n depresie generalizată?
Ei, ce să mai vorbim, vom muri şi vom vedea. Deocamdată, după cum pielea e mai aproape decât cămaşa, să ne-ntrebăm cum vom supravieţui apocalipsei zilnice pe care-o trăim în traficul bucureştean, respirându-i noxele şi privind urâţenia şi ruina din jur. Cred că toată lumea e de acord că, dacă nu se face ceva acum, chiar acum, pur şi simplu oraşul nostru nu va mai funcţiona. Traficul se va-ngroşa ca mierea şi-ntr-o zi se va opri definitiv. Clădirile cu bulină se vor prăbuşi la cea mai mică zgâlţâitură. Mizeria ne va ajunge până la gât. Nu se mai poate, chiar nu se mai poate. De aceea, trebuie să fim conştienţi că în următoarele alegeri se va decide soarta oraşului nostru într-o perioadă crucială a lui. Nu mai e vorba de orgolii politice şi de fiţe electorale. Dacă mai ştim încă ce înseamnă responsabilitate, trebuie să ne gândim de zece ori şi să votăm o dată pentru Primăria Generală, ca şi pentru cele de sector. Iar lucrul cel mai important care trebuie spus mi se pare următorul: trebuie să uităm pur şi simplu culoarea politică a candidaţilor. Să votăm oamenii pe care i-am auzit vorbind despre nevoile Bucureştiului şi care ni s-a părut că ştiu despre ce e vorba şi au soluţii. Să nu ne lăsăm influenţaţi de propaganda de partid, să fim măcar acum, în ceasul al treisprezecelea, mai întâi cetăţeni responsabili ai acestui oraş care moare, şi abia după aceea suporteri de partid.
Fireşte, faptul că un candidat e membru într-un partid şi nu în altul spune ceva despre vederile lui, şi poate şi despre onestitatea lui (orice s-ar zice, lichelele, că tot a revenit termenul în modă, nu sunt distribuite egal în tot spectrul politic, mai există şi zone de gri pe lângă cele negre ca smoala). Mai arată şi ce sprijn logistic are candidatul în spate. Dar spiritul gospodăresc şi înţelegerea corectă a situaţiei Bucureştiului nu se leagă neapărat de o platformă de partid.
După părerea mea, pentru alegerile pentru Primăria Capitalei contează doar trei candidaţi: dintre ei se va alege primarul. Nu vă risipiţi voturile pe alde Guşă sau Pavelescu care, mici şi cu capul mare sau invers, n-au oricum nici urma unei şanse. Un sondaj recent care-l scotea pe Guşă pe locul al doilea mi se pare o simplă abureală. Nici candidatul oficial al PSD nu va conta în cursa electorală. Primarul se va decide, în două tururi de scrutin, între Ludovic Orban, Vasile Blaga şi Sorin Oprescu. Toţi au avantaje si dezavantaje. Vasile Blaga are de partea lui proverbiala cinste şi seriozitate ardeleană, dar nu e bucureştean, şi asta i-ar putea îndepărta o parte din „mitici“. Orban e ministrul transporturilor şi, deci, se presupune că ştie despre ce e vorba, dar ca şofer şi-a făcut o imagine la fel de şifonată ca şi maşina sa în diverse accidente mediatice. În fine, doctorul Oprescu, vechi director de spital, are cunoştinţe manageriale şi e un specialist reputat, dar a pierdut de două ori alegerile la primărie şi lumea nu se-nghesuie să voteze loseri. În plus, miş-maşul cu independenţa faţă de PSD e cam cusut cu aţă albă...
Trăgând linie şi adunând, trioul nici nu e chiar aşa de rău, cred că avem anul acesta de unde alege. Dacă-mi daţi voie să dau o jumătate de pronostic, din cei trei vor intra în turul al doilea Sorin Oprescu şi Vasile Blaga. Ajunşi aici, va trebui să nu ne mai gândim nici la Iliescu, nici la Băsescu, ci numai la Bucureştiul nostru cel de toate zilele.