La 31 de ani, Sebastian Kurz pare să câștige, în fruntea partidului său Noul Partid Popular, alegerile din Austria cu un program strict antiimigrație și de dreapta, care-l impinge natural spre o nouă alianță cu Partidul Libertății de extremă dreaptă, așa cum s-a întâmplat în 2000.
Vorbim despre copilul frumos și cuminte al politicii austriece, cel considerat ginerele ideal pentru orice femei de vârstă și clasă medie a Austriei, un politician care se autointitulează omul schimbării.
Deși aflat în politică dintotdeauna, fără altă slujbă decât cea de politician, Kurz a reușit să joace rolul omului nou pe baza propriei sale tinereți, însă nu a trădat niciodată mâna de fier cu care conduce propriul partid. O situație care l-a adus în postura de a deveni cancelar al Austriei după alegerile de duminică, 15 octombrie, un nou politician-minune după modelul canadianului Justin Trudeau și a lui Emmanuel Macron.
El a preluat Partidul Popular Austriac (ÖVP) în luna mai, și l-a transformat într-o mișcare personală, profund legată de imaginea sa și urmând preferințele sale personale care au adus partidul de centru-dreapta în spațiul dreptei prin politica și discursul său soft anti-imigranți, bine cumpănit și îmbrăcat comunicațional într-o formă edulcorată, ce-l ține departe de extremă dar îl face atractiv votanților Partidului Libertății. Acesta a fost, de altfel, și principalul scop al său, acela de a apărea ca un partid anti-sistem – schimbând numele în Lista Sebastian Kurz-Noul Partid Popular și culorile turcoaz ale candidaturii față de negrul convențional al Partidului Popular - acela de a prelua votanților extremei drepte, Partidului Libertății lui Norbert Hofer, care a fost cât pe ce să câștige alegerile prezidențiale în mai 2016 și le-a pierdut la ecologistul Alexander Van der Bellen, actualul președinte al Austriei. De aici nuanțele sunt distincte și variază între pledoaria pentru inventivitatea, capacitatea de comunicare și virulența pro-activă a aparițiilor lui Sebastian Kurz și, respectiv, acuzațiile de extremism, compararea cu Viktor Orban și pornirile sale anti-europene (și pe seama unei apropieri a Austriei de spațiul Vishegrad, deși Kurz și Noul Partid Popular nu are nimic anti-european sau euro-sceptic măcar). Asocierile cu tematica imigranților i-au adus chiar acuzații nu numai de împingerea propriului partid, membru al PPE, spre dreapta, ci chiar a unor porniri de extremă dreapta.
Electoral și comunicațional, tânărul Kurz a reușit să vorbească despre marile teme ale imigrației întrun fel care să nu trădeze nici extrema, nici ostentativitatea și nici forme de radicalism, postura sa publică fiind mai degrabă cea a politicianului care constată preocupările propriului public și a cetățenilor/alegători austrieci și încearcă să găsească soluții la aceste preocupări. Chiar și clipurile sale electorale, percutante prin efectul imaginii trezirii austriecilor în casă cu străinii care le mănâncă mâncarea și le folosesc bunurile, nu vorbesc în niciun punct de imigranți sau refugiați, fiind calibrate cu mare atenție și nuanțe multiple în această perspectivă.
Dacă unii îl acuză pe Kurz de preluarea temelor, metodelor și votanților Partidului Libertății – lucru adevărat, dacă e să ne uităm la perspectivele menținerii controlului migranților din Orientul Mijlociu, al descurajării imigranților și al respingerii oricăror ajutoare de stat, cu referință și la europenii ce sunt staliniți în Austria – alții vorbesc despre politica polițistului rău și a polițistului bun, în care Kurz preia voturile extremei drepte (lucru salutat de unii), de pe poziții europene conservatoare, dar urmând să se asocieze cu extrema dreaptă ca-n 2000 pentru guvernare. Aici e imponderabila din votul de duminică, în condițiile în care social-democrații actualului Cancelar, Christian Kern, pierd alegerile pe baza unor atacuri venite de la rivalii populari, nu lasă decât perspective teoretice pentru o mare alianță, iar ecologiștii și alte partide mici sunt mai puțin relevante în actul guvernării.
În ultimele sondaje de opinie, Partidul Popular conduce cu 33,3% - în fapt o listă independentă numită Lista Sebastian Kurz – Noul Partid Popular, un rebranding de listă deschisă și în afara partidului - urmat de Partidul Libertății cu 26% și Partidul Socialist cu 24%. Trei alte partide sunt la prag, NEOS – Noua listă a Austriei și Forumul Liberalilor cu 5,1%, Verzii cu 4,9% și Pilz – Lista lui Peter Pilz, cu 4,6%. Votul e proporțional în 7 constituențe cu un prag de 4%.