Ce prevede Legea Apărării Naționale despre pregătirea civililor. În condițiile în care asistăm la o înmulțire a amenințărilor la adresa României, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a realizat un proiect al noii Legi a Apărării Naționale. Actul normativ prevede inclusiv crearea unui centru național militar de comandă, care să aibă în subordine și trupele NATO de pe teritoriul României.
Președintele are un rol central în Legea Apărării Naționale
Noul text de lege a fost publicat de MApN și va fi trimis în Parlament pentru dezbateri și vot. Acesta prevede o mulțime de modificări și completări față de vechea lege. Astfel, proiectul MapN introduce noțiunea de amenințări hibride la adresa României și posibilitatea intervenției în afara teritoriului național, cu trupe militare și/sau de altă natură, pentru contracararea unor astfel de amenințări. Intervențiile sunt făcute la propunerea președintelui României și dupã consultarea CSAT.
„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”, se arată în proiect.
Apar noțiuni noi în Legea Apărării Naționale
O altă notate este cea a apriției noțiunii de forțe „destinate apărării”, compuse din forțele armate și forțele de protecție. Forțele armate, la rândul cuprind Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS, Serviciul secret al MAI (DGPI). Forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră, IGSU. Îîn caz de stare de mobilizare sau de război angajații MAI vor funcția în regim militarizat.
Noua lege a apărării dispune și crearea unui nou organism: Centrul Național Militar de Comandă, care comanda și coordona toate forțele de apărare inclusiv trupele NATO din România.
Proiectul de lege alcătuit de MApN prevede și pregătirea populației pentru apărare.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI!
Diferențe față de actuala lege
- Definirea și domeniul apărării naționale: Definiția apărării naționale este mai cuprinzătoare și mai detaliată. Abordarea este una integrată și interconectată a securității naționale. Integrează acțiuni în diverse domenii: politice, diplomatice, informaționale, militare, economice, financiare și juridice, în scopul garantării suveranității, independenței și integrității teritoriale.
- Structura sistemului național de apărare: Este propusă o structură organizatorică actualizată a sistemului național de apărare, scoțând în evidență rolul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și al altor instituții în planificarea strategică și operațională.
- Răspunsul la amenințările hibride: Recunoașterea explicită a amenințările hibride și detalierea unor mecanisme specifice pentru identificarea, prevenirea și contracararea acestora.
- Integrarea și interoperabilitatea cu forțele NATO și ale UE: Accent mai mare pe integrarea și interoperabilitatea forțelor românești cu cele ale NATO și ale Uniunii Europene.
- Pregătirea și reziliența civilă: Atenție sporită acordată pregătirii populației și instituțiilor civile pentru situații de criză, evidențiind necesitatea unei abordări comprehensive a securității naționale care să includă nu doar aspectele militare, ci și pe cele civile, economice și sociale.
- Sancțiuni și răspundere: Regim actualizat al sancțiunilor pentru nerespectarea prevederilor, atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni, în contextul apărării naționale.
- Adaptabilitate și flexibilitate: Adaptare și flexibilitate a structurilor și mecanismelor de apărare pentru a răspunde rapid și eficient la schimbările din mediul de securitate.
Prevederi privitoare la dotarea Armatei
- Protecția infrastructurii critice: Importanță crescută pentru protecția infrastructurii critice naționale, cu măsuri specifice pentru identificarea, protejarea și reacția rapidă în cazul amenințărilor la adresa acesteia.
- Participarea la misiuni internaționale: Detalii și clarificări cu privire la procedurile și condițiile de participare a forțelor armate la misiuni și operațiuni internaționale, sub egida organizațiilor internaționale sau în cadrul unor coaliții.
- Modernizarea și dotarea forțelor armate: Noua lege subliniază necesitatea continuă de modernizare și dotare adecvată a forțelor armate, asigurând fundamentul legal pentru procesele de achiziție și actualizare a capabilităților de apărare.
- Cooperarea civil-militară: Se pune un accent sporit pe cooperarea între structurile militare și cele civile, inclusiv sectorul privat și societatea civilă, pentru a asigura o abordare integrată a apărării naționale.
- Managementul resurselor de apărare: Cadru mai structurat pentru planificarea, alocarea și utilizarea resurselor de apărare, inclusiv aspecte financiare și logistice, pentru a maximiza eficiența și eficacitatea eforturilor de apărare.
- Educația și formarea în domeniul apărării: Atenție acordată dezvoltării programelor de educație și formare în domeniul apărării, atât pentru personalul militar, cât și pentru cetățeni, evidențiind importanța pregătirii continue și a conștientizării aspectelor de securitate.
- Regimul juridic al stărilor excepționale: Actualizarea și detalierea regimului juridic al stărilor de urgență, asediu sau mobilizare, clarificând atribuțiile autorităților și măsurile ce pot fi adoptate pentru gestionarea situațiilor de criză.