Bruxismul este o afecțiune dentară care aduce în contact strâns dinții de pe cele doua arcade, fiind însoțite de ușoare deplasări ritmice în sens lateral și anterior.
Bruxismul este de două feluri, diurn sau nocturn. Acesta din urmă este un semn de instabilitate nervoasă, care poate fi remediat prin intermediul psihoterapiei.
Cauze
La ora actuală nu se știe cu exactitate care sunt cauzele care duc către acest diagnostic, însă există studii care susțin că în spatele acestei afecțiuni stau cauze psihologice. Puțini sunt cei care au grijă de „igiena emoțională”, cu alte cuvinte de frustrări, lucruri pe care nu îndrăznim să le verbalizăm în relația cu cei apropiați. Chiar și emoțiile care ajung să refuleze sunt doar o parte din aceste cauze.
Putem spune că, în anumite situații, bruxismul este o somatizare a emoțiilor negative pe care le experimentăm la un anumit punct, dar și conflictele interioare pe care le purtăm zi de zi cu noi înșine. În terapie se pot învăța tehnici care ajută la armonizarea eului cu anumite conjuncturi în care ne găsim și moduri de gestionare a situațiilor care ne creează disconfort emoțional. Pe perioada terapiei, o parte din efectele pe care această tulburare le are se pot diminua și o parte pot chiar să dispară.
Simptome
Este important de știut încă de la început că simptomele pot fi diferite de la un individ la altul, și că nu este obligatoriu să îndeplinim toate criteriile pentru a considera că suferim de bruxism. În altă ordine de idei, un diagnostic final îl poate pune un medic stomatolog.
Simptomele specifice sunt:
> Anxietate;
> Depresie;
> Stres;
> Dureri de cap dese;
> Dureri în zona urechilor;
> Gingii inflamate;
> Dureri de maxilar ;
> Sensibilitatea dinților atunci cand consumăm cald, rece sau dulce.
Consecințe
Bruxismul lasă urmări pe termen scurt și lung, precum:
> Deteriorare și pierderea smalțului;
> Fisuri dentare;
> Scrâșnirea dinților în timpul somnului și în rare situații pe timpul zilei;
> Tocirea dinților și a măselelor;
> Creștere sensibilității dentare;
> Stare nervoasă pe termen lung și aparent fără motivație;
De cele mai multe ori, cei care suferă de bruxism nu își dau seama de această afecțiune până când nu ajung în cabinetul stomatologului sau până în momentul în care cineva îi aude în timpul nopții scrâșnind din dinți.
Putem să luăm măsuri de remediere a situației sau nu, însă efectele acestei afecțiuni sunt greu de tratat odată ce acestea se acutizează, afectând tot mai rău dentiția. Nu doar terapia este suficientă pentru a remedia acestă tulburare, ci și purtarea unei gutiere pe timpul nopții, aceasta fiind realizată numai în cabinetul de stomatologie. Ea are rolul de a feri smalțul de tocire, până ce terapia va rezolva cauzele psihologice care duc la acestă afecțiune.
De această afecțiune pot suferi atât copiii, cât și persoanele adulte. La baza afecțiunii respective stă stresul și negestionarea corespunzătoare a emoțiilor.