Scandalul care l-a făcut pe Macron președinte, în justiție. Secretele "sfinților" din UE!

Politica e o femeie de moravuri ușoare pe toate meridianele lumii, iar cine împarte, parte-și face, oricât de bine și-ar masca lăcomia sub cuvinte frumoase. Mitul „partenerilor europeni” curați ca lacrima dăinuie în continuare numai în îndepărtata gubernie a Uniunii Europene în care trăim.

Să nu credeți că articolul meu e o pledoarie pentru corupții autohtoni. Dimpotrivă. Mi-aș dori, însă, ca cei care folosesc încrederea electoratului ca să-și umple buzunarele să se ducă toți la pușcărie, indiferent de rasă, sex. religie și apartenență politică.

Din păcate, însă, în multe dintre cazuri, numai cei care stau în calea atotputernicului Sistem ajung să dea seama pentru faptele lor. Un caz de manual este acela al lui François Fillon, fost candidat la președinția Franței în alegerile din 2017.

Câștigător surprinzător al alegerilor primare din tabăra republicanilor francezi (în fața unor nume grele precum Alain Juppé și Nicolas Sarkozy), Fillon era văzut de mulți ca viitorul președinte al Franței, mai ales că mandatul dezastruos al președintelui socialist François Hollande năruise șansele stângii.

Nu a fost, însă, să fie așa. O serie de dezvăluiri la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2017 i-au spulberat orice vis de mărire.

 

Ca urmare, în alegerile de pe 23 aprilie 2017 nu a obținut decât 20  la sută din voturi, prea puțin pentru a intra în turul al doilea al prezidențialelor. De eliminarea lui Fillon a profitat, evident Macron, care a învins-o fără probleme pe Marine Le Pen profitând de susținerea celorlalți candidați (cu excepția lui Nicolas Dupont-Aignan).

Dacă a manevrat cineva lucrurile astfel să le tragă scaunul de sub picioare republicanilor, nu vom afla probabil niciodată. E posibil, însă, ca altcineva să fi devenit președinte dacă scandalul se declanșa cu numai câteva luni înainte.

N-am să mă apuc să speculez „coincidențele” mai mult sau mai puțin stranii și nici nu intenționez să mă lansez în teorii ale conspirației.  Mi se pare mai important să vă povestesc în ce constă PenelopeGate, scandalul care l-a scos pe Fillon din politică și de ce nu e țapul ispășitor singurul vinovat.

Nenorocirea pentru Fillon a început pe 25 ianuarie 2017, când săptămânalul satiric Le Canard enchaîné a susținut că Penelope, soția lui François Fillon, a primit 500.000 de euro ca asistent parlamentar al soțului său și adjunctului său Marc Joulaud. De asemenea, ziariștii francezi  au susținut că Penelope a fost plătită cu 100.000 euro în calitate de consilier literar al Revue des deux Mondes. Lipsa dovezilor că Penelope Fillon ar fi depus vreo muncă i-a determinat pe ziariști să presupună că aceste  joburi erau fictive. În aceeași zi, procurorul financiar național  a deschis o anchetă preliminară privind delapidarea și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.

La 1 februarie, un nou articol din Le Canard enchaîné susținea că salariile totale pe care Penelope Fillon le-a încasat ca asistent parlamentar erau de fapt 813.440  euro. În plus, săptămânalul a dezvăluit că doi dintre copiii cuplului, Charles și Marie Fillon, au primit 84.000 de euro în timp ce erau angajați din 2005 până în 2007 ca asistenți ai tatălui lor și ai unui senator.

La 17 februarie, François Fillon a renunțat la promisiunea că își va retrage candidatura dacă va fi pus oficial sub anchetă. Și-a continuat așadar campania, chiar și după ce a fost plasat sub anchetă pentru utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice, delapidare și nerespectarea cerințelor de transparență (14 martie). Două zile mai târziu, a mai primit o lovitură- ancheta a fost extinsă la „fraudă agravată, falsificare, falsificare de înregistrări” și trafic de influență, deoarece anchetatorii au suspectat că au fost falsificate documente pentru a furniza dovezi ale muncii soției sale.

Anii au trecut, Fillon s-a retras din viața politică, dar procesul, așa cum e normal, merge mai departe. Confruntarea din justiție amenință să fie la fel de răsunătoare ca și prăbușirea candidatului dreptei. Pentru că Fillon nu e singurul cu bube în cap...

François Fillon, acum în vârstă de 65 de ani asigură că va furniza în cursul procesului „dovezile” despre activitatea soției sale.

Magistrații care investighează de mai bine de doi ani dosarul sunt, însă, convinși că Penelope Fillon, în vârstă de 64 de ani, a beneficiat de locuri de muncă „fictive”. O parte din acuzațiile de delapidare, care datează din 1981, sunt prescrise. Fillon va trebui, însă. să răspundă penal inclusiv pentru postul de „consilier literar” obținut de doamna Fillon la Revue des deux mondes, unde Marc Ladreit de Lacharrière, prietenul lui François Fillon, i-a plătit 135.000 de euro între 2012 și 2013. Miliardarul respectiv  a fost deja condamnat pentru abuz de proprietate corporativă la sfârșitul unei proceduri separate.

Ce e mai interesant este că această practică a angajărilor „în familie”, interzisă în urma „Penelopegate”, era nu numai legală, ci  și foarte  răspândită înainte de scandal. Cu toate astea, Adunarea Națională, care s-a constituit parte civilă în proces,  solicită „rambursarea sumelor plătite ca remunerație, dacă instanța consideră că angajarea este fictivă”.

Din punctul meu de vedere, Fillon n-a inventat apa caldă. E posibil să fi profitat mai mult ca alții, dar cu siguranță nu e singurul. În cazul ăsta, cred eu, ar trebui ca justiția franceză și autoritățile statului să răspundă la mai multe întrebări. În Franța se se face dreptate pe alese? Cine stabilește numele celor care răspund pentru ilegalitățile comise și a celor care își continuă netulburați cariera?