Relațiile tensionate ruso-britanice și mai ales schimbarea de președinte din Ecuador, urmată de fuga șefului serviciilor secrete ecuadoriene din țară, au dus la expunerea unor operațiuni secrete de extragere a lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks, din sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, acolo unde s-a refugiat în urmă cu mai bine de 6 ani. Ziarul britanic The Guardian a dat publicității operațiunea pregătită de serviciile secrete ruse pentru a-l exfiltra chiar către Rusia, via Ecuador, în ziua Crăciunului a anului trecut.
Este vorba despre informații venite din multiple surse care conțin la bază dialogurile și pregătirile realizate de către diplomații ruși la Londra, anul trecut, cu apropiații lui Assange pentru a-l ajuta să fugă din Regat. El s-a refugiat în Ambasada Ecuadorului în 2012, încălcând condițiile eliberării pe cauțiune, după ce fusese reținut la Londra pe baza unui mandat emis după violul de care a fost acuzat în Suedia, în 2010, și după ce a pierdut procesul privind extrădarea sa, urmând să fie trimis în Suedia pentru procesul de drept comun.
Dar bătaia de cap cea mai mare a lui Assange nu e atât procesul de viol – între timp autoritățile suedeze au fost nevoite să renunțe la mandatul de extrădare din cauza depășirii termenelor pentru urmărirea unui acuzat și măsurilor restrictive la adresa libertății sale – nici măcar acuzațiile britanice de încălcare a condițiilor eliberării pe cauțiune – care îl țin, însă, în continuare captiv în Ambasada Ecuadorului – cât acuzațiile neclare și secrete la adresa sa formulate de către Statele Unite. Potrivit temerilor lui Assange, e vorba despre acuzații legate de expunerea unor date clasificate prin spargerea, copierea și publicarea corecpondenței diplomatice a Departamentului de Stat, difuzarea unor telegrame cu diferite grade de secretizare, în perioada războiului din Afganistan, cu precădere.
La acestea se mai adaugă publicarea emailurilor doamnei Hillary Clinton, sparte de către GRU, serviciul militar de informații rus, apărute pe Wikileaks pentru a o pune în situații dificile în campania electorală, și implicarea lui Assange și a site-ului său în campania electorală americană. De altfel, acțiunile sale se află deja în prim planul anchetei procurorului special Robert Muller, care a incriminat o duzină de ofițeri GRU pe această temă. E vorba despre peste 50.000 de documente furate de către spionii militari ruși și puși pe site-ul Wikileaks, după ce au fost transmise printr-un atașament criptat către site-ul lui Assange. Acesta neagă că ar fi primit mailurile sparte și furate de la Rusia. În plus, în martie 2017, WikiLeaks a publicat documente CIA confidențiale iar Asange însuși crede că există un dosar de extrădare pe numele său emis către autoritățile britanice pe această temă.
Assange e, practic, prizonier în ambasada Ecuadorului, deși statul condus astăzi de Lenin Moreno ar vrea să-l vadă plecat. Raphael Correa, președintele ecuadorian anterior, a fost interesat să-i garanteze azilul în Ambasadă, cu sprijinul lui Rommy Vallejo, șeful serviciilor de informații ecuadoriene și a prietenului și adeptului lui Assange, Fidel Narváez, consulul ecuadorian la Londra. Ultimul a fost implicat și în transferul lui Snowden de la Hong Kong la Londra, în 2013, însoțindu-l și oferindu-i documente de călătorie, acum e cel care a obținut viza rusă pentru el prin intermediul unui cetățean rus, Israel Shamir. În același timp, șeful intelligence-ului ecuadorian, a fost la Londra la 15 decembrie 2017, urmând să supravegheze exfiltrarea de Crăciun, care nu a mai avut loc din cauza refuzului părții britanice de a-i recunoaște lui Assande statutul diplomatic oferit de Ecuador și a riscului major pe care-l asuma operațiunea, fapt care a dus la anularea ei. Între timp, Vallejo a fugit în Nicaragua, în februarie anul acesta, după schimbarea președintelui Correa, fiind acuzat de răpirea unor rivali politici ai lui Correa în 2012.
Noul președinte ecuadorian, Lenín Moreno, vrea să scape de Assange din Ambasadă, să-l vadă plecat, i-a tăiat accesul la Internet și i-a limitat vizitatorii drastic în Ambasadă, deoarece între aceștia fuseseră numeroși conducători ai Russia Today în perioada alegerilor americane din 2016. Formulele de ieșire au fost o mașină diplomatică și un vapor către Ecuador, dar toate depindeau de statutul său de diplomat, acordat de Quito dar nerecunoscut de Foreign Office.
După dezvăluiri, afacerea a fost negată de către Rusia, care a acuzat, prin ministerul de Externe, dezinformarea la adresa acțiunilor sale. Ecuadorul nu a comentat perspectiva acțiunii, deși sursele multiple ale ziarului the Guardian, patru la număr, aveau confirmări certe ale operațiunii de extragere a lui Assange de Crăciun. Totuși este relevant faptul că motivele anulării operațiunii de Crăciun, organizată de autoritățile ruse, diplomați și membri ai serviciilor secrete, nu au fost identificate pe deplin, sursele propunând variante diverse și recunoscând că acestea sunt simple presupuneri. O suspiciune majoră marchează faptul că, între cei ce cunoșteau operațiunea, respectiv acțiunea autorităților britanice de contracarare și capturare a lui Assange, a fost și o sursă a serviciilor de informații ruse, care a dat alarma și a anulat operațiunea.