Lunea viitoare, 12 septembrie, încep școlile. Cu 3 zile mai devreme decât începeau pe vremea noastră.
Chiar, ați observat că expresia „pe vremea noastră” capătă tot mai des accente pozitive? Dar nu despre ”vremea noastră” vreau să vorbesc, ci de ”vremea lor”, care trece tot mai greu și lasă urme. De exemplu, cine răscumpără cele 3 zile de copilărie pură pe care le pierd copiii mei? Nu sunt naiv, nici scenarito-dependent, dar îmi dau seama că vacanța de vară se micșorează progresiv, spre pragul psihologic de 1 septembrie, așa cum e deja în majoritatea țărilor pe care le luăm ca model nemestecabil. Căutând vinovatul pentru cele 3 zile furate, am descoperit o povestioară pe care merită să o știți, doar așa, ca să nu înjurați fără obiect.
Cu doar câteva zile înainte de a primi șutul în fund care l-a scos din atenția opiniei publice, ministrul Adrian Curaj face următoarea declarație: „Copiii vor fi invitați la școală pe 12 septembrie, pentru primele trei zile care sunt povești de vacanță. Pe data de 15 o să începem școala obișnuită. Deci, un fel de școală altfel, neobligatorie, dar ce frumos este să spui povești, iar intrarea aceasta în școală va fi naturală. 12 este o zi de luni. 15 va fi începutul școlii și sperăm că vor mai fi mici ingrediente referitoare la școala altfel”. Declarația e din 21 iunie, când vacanța începuse și, evident, planurile erau bătute-n cuie în mai toate familiile, dar, în fine, ăsta e riscul când vacanța pică sub un guvern tehnocrat!
Ministrul ne spune că școala începe pe 15 septembrie, dar copiii sunt ”invitați” de pe 12, ca să fie timp să depene amintiri din vacanță! Este tâmpenia absolută, transformată în esență și ascunsă printre cuvinte.
În primul rând, ministrul nu avea de ce să justifice structura noului an – la care lucrau subordonații săi – pentru că, din luna august 2015, ministrul Sorin Câmpeanu dăduse un ordin în care se spune clar că vacanța de vară se încheie duminică, 11 septembrie 2016. Așa că primul pe lista mea de înjurături de săptămâna viitoare e Câmpeanu, Curaj – cu al său timp de povestiri – fiind silit să se mulțumească abia cu locul al doilea. Dar nu ultimul!
E clar că prostia cu perioada de amintiri din vacanță e doar un vârf de frișcă, menit să acopere moțul rahatului scurtării vacanței de vară. Fie vorba între noi, potrivit acestei teorii, toți ar trebui să revenim din concedii măcar cu o zi mai devreme, ca să nu irosim o zi de muncă pe șuete. Excepție fac, evident, ursuzii, taciturnii sau introvertiții, așa că președintele n-ar fi în pericol! Frișca avea să fie spulberată, așa că acum avem ”produsul brut” sub nas.
Pe 21 iulie, noul ministru, Mircea Dumitru, semnează ordinul, elaborat încă din vremea lui Curaj, și devine oficial că școala începe pe 12 septembrie. Mai mult, purtătorul de cuvânt ne spune că nici vorbă de zile de discuții libere, ci festivitățile și cursurile sunt programate pe 12. A spus: ” Cele mai multe preiau forma inițială a structurii propuse în dezbatere, anunțând-o ca decisă prin ordin de ministru. Ceea ce este neadevărat. Așa încât precizez: cursurile încep pe 12 septembrie, cu festivitatea de deschidere a anului școlar, iar programul ‚Școala altfel’ se întinde pe durata a 5 zile lucrătoare, în perioada cursurilor”. Adică, în cuvinte meșteșugite, de care eu nu aș fi fost niciodată în stare să mă folosesc, cel care a spus că elevii sunt doar ”invitați” era un iresponsabil.
P.S. Scurtarea vacanței de vară își are explicația în cele două vacanțe intra- semestriale... Cum care? Alea două săptămâni (una când plouă în octombrie și una în noroaiele lui februarie) când vedeți copii pe la locurile voastre de muncă și părinți care ridică din umeri și spun: ”Știți? E vacanță și nu am avut unde să-l las!”