Salariile lucrătorilor din sistemul bugetar costă statul român mai mult de 22% din veniturile pe care le încasează. Zilnic, în 2023, au fost angajați la stat câte 38 de noi funcționari.
Statul este cel mai mare angajator din România, cu aproximativ 1,3 milioane de angajați. Pe salariile acestora se duc aproximativ 22,2% din veniturile obșinute din taxe și impozite.
Salariile bugetarilor în 2024
Cu 1,3 milioane de angajaţi, statul român are a patra cea mai mare cheltuială cu veniturile bugetarilor din Uniunea Europeană. Cheltuiala cu salariile bugetarilor a crescut de 10 ori în ultimii 20 de ani.
Conform datelor oficiale, anul trecut, statul român a angajat zilnic câte 38 de noi funcționari. Iar aparatul bugetar din România a devenit foarte sufos. România este depășită din acest punct de vedere doar de trei țări considerate „paradis fiscal”: Cipru, Malta și Irlanda.
Salariile bugetarilor necesită în jur de 22,2% din veniturile încasate din taxe și impozite. La polul opus, ţările care au cele mai mici cheltuieli cu bugetarii sunt Cehia, Spania sau Germania.
Anul trecut, chiar când Guvernul anunța că blochează angajările la stat, aparatul bugetar a crescut cu 14.000 de oameni, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi angajaţi sunt în administrațiile publice locale primării și consilii județene. Urmează profesorii şi, ulterior, angajaţii din Ministerul Afacerilor interne şi din Apărare.
Protest profesori. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Cheltuielile cu veniturile bugetarilor
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, în 2004 statul român plătea puţin peste 15 miliarde de lei cu salariile bugetarilor. Peste zece ani, în 2014, s-a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei, iar anul acesta vor fi alocate 145,5 miliarde de lei. Mai exact, cheltuiala cu salariile bugetarilor a crescut cu nu mai puţin de 10 ori în ultimii 20 de ani.
Guvernul PSD - PNL condus de Marcel Ciolacu a alocat un procent de creștere a salariilor bugetare cu 11%. Aceasta deoarece suntem în an electroal, cu patru rânduri de alegeri.
După primele 3 luni ale anului, cheltuielile aproape că s-au dublat, ajungând la 20%.
Marcel Ciolacu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Angajări necontrolate în administrațiile locale
Statisticile arată că cele mai multe angajări se fac în primării și consilii județene. Aici sunt și salariile cele mai consistent, deoarece funcționarii administrațiilor locale nu sunt plătiți conform legii salarizării bugetare. Veniturile lor sunt stabilite, prin hotărâri de consiliu local sau județean, în funcție de indemnizațiile primarilor și președinților de CJ.
De altfel, angajările în administrația publică locală nu sunt controlate. Reorganizarea de anul trecut, anunțată de Marcel Ciolacu, nu a vizat și administrațiile locale.
Guvernul, mai exact partidele care îl formează PSD și PNL, au nevoie de primari și de președinții de consilii județene în alegeri. La rândul lor, aleșii locali depind de clientela politică care îi servește în alegeri. Drept urmare, o satisfac cu posturi publice, plătite cu salariile mari sau contracte de achiziții. În acest lanț al slăbiciunilor, guvernul nu refuză nimic primarilor, iar aceștia au grijă de clienții de partid pe care se bazează în campanie.
Toate acestea se fac sub pretextul „descentralizării”. Un termen prost înțeles și aplicat în statul român. La nivel local, descentralizarea funcționează doar atunci când primarii și șefii de consilii județene angajează tot felul de cheltuieli, multe nejustificate. Când rămân fără fonduri, din cauza ineficienței colectării veniturilor locale sau a cheltuielilor fără rost, aleșii uită de „descentralizare” și dau fuga la guvern pentru fonduri.