Lansarea campaniei electorale pentru alegerile generale din Germania, din 24 septembrie, a fost marcată de două evenimente majore: discursul Cancelarului Angela Merkel, din partea creștin democraților CDU-CSU, care a anunțat ca proiect deficit zero și șomaj sub 3% pentru Germania și nominalizarea fostului Cancelar SPD, Gerhard Shroeder, ca director non-executiv la gigantul petrolier de stat Rosneft, firmă aflată sub sancțiunile UE, SUA, Canada, Japonia pentru anexarea Crimeii și agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei.
Acest al doilea eveniment nu ar fi trebuit să aibă un impact electoral, deoarece fostul Cancelar nu are nici o atribuție sau funcție în SPD, partidul socialist, care îl are drept candidat pe fostul Președinte al Parlamentului European, Martin Shulz. Însă rușinea și stinghereala pe care o resimt membrii SPD, ca și impactul acestei acțiuni asupra campaniei vine din faptul că fostul Cancelar a fost invitat și a fost prezent la conferința SPD în iunie, ba chiar a avut un discurs puternic anti-american. Și a fost invitat și primit deși e considerat rușinea Germaniei.
Gerhard Shroeder a fost cancelar în perioada dintre anii 1998 și 2005, fiind în prezent președintele comitetului de acționari al Nord Stream AG, un consorțiu condus de Gazprom pentru construirea unei conducte pentru transportul de gaz natural rusesc prin Marea Baltică. La finalul mandatului său, el a semnat, în septembrie 2005, acordul pentru gazoductul Nord Stream între Germania și Rusia lui Putin, considerat un cuțit în spatele statelor de tranzit Ucraina, Polonia și țările baltice, care au pierdut o pârghie de negociere cu Rusia prin această ocolire a teritoriului lor de către conducte pe o variant directă, pe sub Marea Baltică. Mai mult, imediat după ce a părăsit poziția, o lună mai târziu, după alegerea doamnei Angela Merkel drept cancelar, Shroeder a fost numit șef al Consiliului de Administrație al Nord Stream AG, poziție pe care o îndeplinește până astăzi în compania pe care a favorizat-o când încă era în funcție.
Discuția privind semnarea și numirea sa imediată la Nord Stream a fost calificată unanim, la nivel european, drept conflict de interese, ca și politicile sale favorizante pentru Rusia. E motivul pentru care astăzi stânjeneala este minima postură pe care o resimt germanii când se vorbește despre fostul lor Cancelar. Azi, după discursul său din congresul SPD, iată că această numire, prin decret al Premierului rus Dmitri Medvedev vine să adauge o piatră de moară în plus de piciorul propriului partid și candidat. Potrivit ultimelor sondaje, CDU ar obține între 38% și 40% din voturi, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD), aflat pe locul doi, ar obține între 23% și 24% din sufragii.
Transformarea lui Gerhard Shroeder din Cancelarul Germaniei în prietenul personal al lui Putin(a sărbătorit 70 de ani la Moscova, găzduit de Putin, în timpul crizei Crimeii) și în om de afaceri desemnat de Rusia la conducerea unor proiecte energetice cu impact major pentru dependența Europei de gazul rusesc și pentru subminarea intereselor statelor de tranzit – Ucraina, Polonia, țările baltice – au ridicat o problemă morală gravă, dar și una de coeziune a UE. În materie de securitate energetică, atât Nord Stream, viitorul Nord Stream 2 cât și companiile sancționate Gazprom(deținător a 50% din Nord Stream) și Rosneft sunt contraexemple majore ale hotărârii Consiliului European de a sancționa Rusia lui Putin pentru agresiunea militară din Estul Ucrainei și anexarea Crimeii.
Cancelarul Angela Merkel a subliniat că e vorba despre firme private și de interesul aprovizionării cu gaze a Europei, care nu ar avea surse alternative, însă subiectul nu mai este astăzi valabil după intrarea primelor convoaie cu gaz lichid american în Europa de Nord. Competiția dintre cele două surse de aprovizionare a făcut ca ministrul de Externe german și președintele Comisiei Europene să fie supărați pentru întărirea sancțiunilor americane împotriva firmelor energetice ruse și partenerilor săi.
Aplanarea divergenței transatlantice nu s-a făcut nici astăzi, iar discuția continuă despre favorizarea de către Germania a firmelor ruse în detrimentul relației transatlantice și a celei cu partenerii din flancul Estic, ca și despre sancțiunile unilaterale americane fără o consultare anterioară cu europenii. Oricum tema va face furori în campania electorală din Germania, care tocmai a început.