Luni, 23 mai, premierul rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită oficială de trei zile în peninsula Crimeea, cu prilejul selectării candidaţilor partidului guvernamental Rusia Unită pentru alegerile parlamentare.
Însă vizita nu s-a desfăşurat întocmai pe placul Kremlinului, de vreme ce în Sevastopol Medvedev a fost certat în plină stradă de pensionari.
Oamenii sunt nemulţumiţi că banii promişi de la Moscova, după anexare, întârzie să apară, iar ei abia au cu ce să trăiască de la o zi la alta. Însă în contextul crizei economice pe care Rusia o traversează actualmente, mesajul cu care Medvedev a mers în Crimeea a fost scurt şi la obiect: Rusia nu are bani. Premierul rus a declarat că problema pensiilor va fi rezolvată la nivelul întregii țări, însă deocamdată nu există bani pentru indexare. „Rezistați, baftă și sănătate”, le-a transmis pensionarilor din Crimeea Medvedev.
Revolta pensionarilor, dar chiar a tuturor locuitorilor Crimeii, este cu atât mai explicabilă cu cât atunci când Rusia a preluat controlul asupra peninsulei, oficialii de la Kremlin au promis celor care au revenit la „patria-mamă” ridicarea standardelor de viaţă. Dacă în 2015 rata inflaţiei fluctua în jur de 15%, în momentul de faţă ea se situează undeva la 7%, ceea ce face ca pentru pensionarii cu 8.000 de ruble/lună sau 266 de ruble/zi (aproximativ 4,08 $) supravieţuirea să fie tot mai grea. Spre comparaţie, la Moscova, o jumătate de litru de lapte, o pâine, 10 ouă şi 2 kg de cartofi costă aproximativ pensia pe o zi, deci numai mâncarea.
Mărturisirea debordantă a liderului rus cum că „nu există bani” trage un mare semnal de alarmă. Mai ales că situaţia se suprapune pe multiple semnale de aceeaşi natură, care se acumulează. Astfel, cea mai importantă alarmă a fost lansată de reducerea succesivă, doi ani la rând, a bugetului de cheltuieli, după care rectificarea din acest an a vizat şi programele militare, anterior neafectate, care au fost reduse cu 5%. Pe de altă parte, Consiliul Economic de pe lângă Preşedintele Federaţiei Ruse a comunicat date ce aruncă în aer speranţele şi aspiraţiile Kremlinului, susţinând că şi în anul 2016 va fi recesiune, după care se va instala o lungă perioadă de stagnare, care nu poate fi schimbată decât prin intervenţia rapidă şi restructurarea economiei ruse.
Nu în ultimul rând, marile probleme vin de la bugetele locale şi regionale tot mai deficitare, mai mult, fără alocări de la bugetul central, regiunile, republicile şi teritoriile autonome ar fi în încetare de plăţi, iar această situaţie a crescut dependenţa de decizia centrală, întărind verticala puterii. Evoluţiile nu se anunţă pozitive, deşi preţul petrolului a venit la 50 de dolari, preţul mediu dorit de Federaţia Rusă pentru echilibrarea bugetului său. Totuşi, cele mai costisitoare în bugetul naţional rămân războiul informaţional - armata de troli a Rusiei, proiectele politice precum Transnistria, Crimeea, Abhazia şi Osetia de sud, respectiv proiectele militare precum războiul din Donbas şi cel din Estul Mediteranei.
De altfel, ultimele date de pe teren din Siria arată faptul că celebra retragere anunţată de Moscova a fost doar parţială, la nivelul avioanelor de luptă, iar prezenţa trupelor speciale pe teren şi a avioanelor de bombardament, a dronelor şi apărării antiaeriene costă în continuare enorm. La acest efort se adaugă proiectul din Donbas, acolo unde Serghei Lavrov a anunţat că nu se pune problema nici măcar a încetării focului, dacă nu există o cedare a Kievului pe federalizare, în timp ce acumulările de armamente filmate deja de drone şi prezenţa masivă a soldaţilor ruşi arată pregătirea unei noi ofensive spre Mariupol şi Crimeea, deci noi investiţii masive în război şi armamente. Şi nu vorbim aici şi de ameninţarea directă privind militarizarea Crimeii, care ar aduce costuri suplimentare, substanţiale, Moscovei.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.