În preajma exercițiilor masive Zapad 2017 din Belarus, Rusia a amplificat prezența sa militară pe toate meridianele, cu precădere în apropierea granițelor de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră.
De la Nord la Sud, din Marea Nordului, la frontiera cu Norvegia, Suedia și Finlanda, trecând prin Marea Baltică, teritoriul Statelor baltice, Belarus și Ucraina, în Marea Neagră și mergând mai la Sud, în Estul Mediteranei, Federația Rusă și-a amplificat prezența militară pentru a masca o eventuală operațiune într-o singură direcție și pentru a verifica reacțiile Alianței Nord Atlantice pe o largă desfășurare geografică.
Dar poate cele mai periculoase sunt amplasările de capabilități nucleare în apropierea frontierelor europene, mai grav, încălcarea deplină a Tratatului Forțelor Nucleare cu rază medie, așa numitul INF Treaty. Printr-o banală interpretare pe care a făcut-o și în cazul acordului Start 3, al tratatului vizând controlul armelor nucleare balistice intercontinentale, Federația Rusă a considerat orice structură de scut antirachetă, cu anti-rachete fără încărcătură explozivă, care distrug la impact rachetele inamice în formatul de apărare, drept amenințare directă la echilibrul numeric și au considerat-o egală cu o rachetă ofensivă, cu încărcătură nucleară.
Interpretarea a avut mai multe etape: Dmitri Rogozin, actualul vicepremier cu responsabilități în complexul militar industrial rus, pe când era Ambasador la NATO, a declarat concomitent că sistemul anti-rachetă amenință rachetele balistice intercontinentale ale Rusiei și, deci, echilibrul terorii (deși antirachetele din scutul ce are o componentă și la Deveselu, în România, nu sunt capabile tehnic să intercepteze aceste purtătoare balistice intercontinentale, care oricum zboară din Rusia spre SUA peste Polul Nord, nu peste Europa de Est) dar și că anti-rachetele sunt depășite și nu pot intercepta rachetele ruse care zboară la înălțime variabilă, aleatoare. Partea rusă a optat, oficial, la nivelul MAE al lui Serghey Lavrov, pentru prima argumentație, pe care a părăsit-o recent și a rezumat-o nu la nivelul rachetelor intercontinentale, ci a celor cu rază medie.
De această dată, tehnic, Rusia lui Putin are dreptate: scutul antirachetă european poate opri rachetele cu rază medie de acțiune. Cu singura mențiune că acestea sunt interzise prin Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (cu rază medie) între Rusia și Occident, adică singurele vizate de scutul anti-rachetă sunt ale terților, acesta nefiind îndreptat împotriva Rusiei. Este vorba despre rachetele cu raza între 500-5500 km. Ei bine, într-o logică strâmbă, inversă, Rusia a găsit cu cale să amplaseze rachete nucleare cu rază medie de acțiune pentru a contracara un scut îndreptat, recunoaște tot ea, împotriva unor rachete cu rază medie, care sunt interzise total!
Pe de altă parte, potrivit primei interpelări publice, Statele Unite acuză Rusia de încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete care prezintă riscuri pentru baze NATO din Europa şi pentru Statele Unite. Administraţia Vladimir Putin a instalat, încă din luna februarie, sisteme de rachete de croazieră în cel puţin două zone, inclusiv în baza militară Kapustin Iar (Volgograd), la circa 500 de kilometri nord-est de ţărmul Mării Negre. Rachetele de croazieră sunt de tip SSC-X-8, cu raza de acţiune de circa 3.000 de kilometri.
NATO a elaborat un plan care prevede 39 de opţiuni pentru contracararea ameninţărilor Rusiei, printre care se numără instalarea unor sisteme de avertizare militară, precum şi mobilizarea unor submarine strategice şi a unor bombardiere americane de tip B-2 şi B-52, dar și eventuala suplimentare a capacităţilor nucleare în statele membre, în condițiile cererilor ministrului de Externe german de retragere a acestora de pe teritoriul european. Ultimul punct, aflat eventual la nivel de scenariu și nefiind confirmat de oficiali NATO sau ai SUA, a stârnit valuri de proteste la nivelul mișcărilor pacifiste europeane, revigorate recent de către Federația Rusă prin fonduri alocate concomitent cu cele virate mișcărilor populiste, naționaliste, xenofobe din Europa. Deci ne așteptăm la o reluare artificială a temei retragerii armelor nucleare americane din Europa și eventual a existenței unor acorduri noi de amplasare a unor arme nucleare la nivel european.