Peste 52% din respondenții români din Ucraina susțin că au fost uneori discriminați din motive etnice sau lingvistice, iar 26% dintre cei chestionați spun că deseori. Sunt rezultatele studiului „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social-2024”, realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC).
Se cere o mai mare implicare strategică a României pentru protejarea drepturilor românilor din Ucraina
Conform cercetării, peste 61% dintre etnicii români din teritoriile istorice ale României din Ucraina de azi consideră că limba română va fi tot mai puțin vorbită în statul ucrainean. Cea mai mare problemă semnalată în sondaj este închiderea permanentă a școlilor cu predare în limba română. Este amintită și dispariția sărbătorilor tradiționale românești, care ar trebui salvate.
Românii se plâng că promisiunile autorităților ucrainene nu se realizează
„Relația dintre etnicii români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa și instituțiile statului român este percepută ca fiind constructivă. Peste 61% din respondenți apreciază deschiderea și ajutorul oferit de acestea. Totuși, o parte semnificativă a comunității remarcă o discrepanță între promisiunile și acțiunile efective ale autorităților române.
În contrast, peste 56% din respondenți spun că promisiunile autorităților ucrainene nu se realizează, iar 24,7% consideră organele puterii de stat din Ucraina ca fiind închise (reci) față de cererile lor. Perspectivele asupra influențelor externe și presiunilor din partea statului ucrainean sunt împărțite. Mai mult de jumătate dintre respondenți nu au resimțit presiuni directe”, se arată în cercetarea IPSSC.
Ucrainizarea treptată a instituțiilor de învățământ, o amenințare la adresa identității culturale a românilor din statul vecin
Potrivit rezultatelor Barometrului social-2024, „există un sentiment de îngrijorare cu privire la diminuarea drepturilor minorității românești, accentuată de legea marțială și de cadrul juridic local, care aparent nu oferă protecții suficiente. Problemele cauzate de mobilizare și legea marțială au adâncit temerile și izolarea comunității. Comunitatea se confruntă cu dificultăți economice serioase, cauzate de război, mobilizarea bărbaților pentru serviciul militar și restricțiile de circulație.
Ucrainizarea treptată a instituțiilor de învățământ este văzută ca o amenințare la adresa identității culturale de către persoanele intervievate. Lipsa resurselor pentru învățământul în limba română și a lipsa finanțării adecvate pune o presiune semnificativă asupra păstrării culturii și limbii române. În ciuda existenței unor drepturi garantate de Constituția Ucrainei, acestea nu au întotdeauna o aplicare efectivă. Invazia pe scară largă a Rusiei a complicat lucrurile.”
Nu există o transparență a fondurilor din România
Cercetarea institutului din Cernăuți semnalează că „tensiunile bisericești sunt influențate politic, iar românii manifestă dorința pentru o posibilă apartenență religioasă la Patriarhia Română. Preocupările bisericești sunt adesea un pretext pentru conflicte politice sau văzute ca efecte ale ingineriilor politice. Biserica Ortodoxă Română ar trebui să facă tot posibilul ca să readucă parohiile ortodoxe românești din Ucraina la sânul său, acolo, de unde au fost rupte cu forța de ateii și bolșevicii sovietici acum mai bine de opt decenii în urmă.
Deși România a oferit sprijin umanitar și financiar, există propuneri cu privire la utilizarea eficientă și transparentă a acestor fonduri. Este solicitată o mai mare implicare strategică a României pentru protejarea drepturilor românilor din Ucraina.
Propuneri de îmbunătățiri ale politicilor României față de vorbitorii de limba română din Ucraina
Respondenții români din Ucraina relevă faptul că România „are mult de învățat de la Guvernul de la Budapesta, în special, în ceea ce privește sprijinul pe care Ungaria îl acordă etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia. România trebuie să ne apere mai activ. Bucureștiul nu îi sprijină suficient pe românii din Ucraina, iar aceste legături devin din ce în ce mai slabe. Este necesară modificarea politicii de acordare a granturilor, iar procesul actual de finanțare a proiectelor necesită un control suplimentar și o transparență mai mare.
Procesul de alocare a fondurilor pentru proiectele culturale trebuie monitorizat pentru a asigura o gestionare corectă și eficientă a banilor. În acest sens, propun crearea unei instituții specializate care să supravegheze și să monitorizeze aceste procese, pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în mod adecvat și transparent”.
Vorbitorii de limba română din regiunea Cernăuți încă nu sunt recunoscuți ca populație băștinașă
Românii din teritoriile istorice cer prin intermediul Barometrului social-2024 ca „vorbitorii de limba română din regiunea Cernăuți trebuie să fie recunoscuți populație băștinașă. Întâi de toate, România nu ar trebui să-i abordeze ca pe o comunitate din diaspora. În Ucraina, la fel ar trebui să fim recunoscuți ca fiind băștinași și atunci drepturile și posibilitățile etnicilor români ar fi extinse la maxim.
Ne-am dori ca statul român să renunțe la excursiile organizate pentru profesorimea din Ucraina. Să organizeze veritabile conferințe sau simpozioane, cu dialog deschis, și nu manifestări electorale, la care doar demnitarii români să-și țină discursurile, iar românilor din Ucraina să nu li se aloce nici măcar câte un minut pentru a-și vocifera doleanțele și durerile, cu care vin în capitala României și a tuturor românilor.
Tot aici, ne-am dori ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să nu mai acorde burse sau indemnizații bănești cadrelor didactice sau directorilor de școli, care lucrează împotriva claselor românești și promovează, pe diferite căi, ucrainizarea școlilor românești din Ucraina. Sunt cunoscute fiind cazuri când zeci de elevi din clasele ucrainene, cu adeverințe false că ar frecventa clase cu predare în limba română, beneficiază de bursă ca etnici români”.
Studiul „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social-2024”
În perioada 1 august-15 septembrie 2024, a fost sondată opinia reprezentanților comunității românești din trei regiuni: Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei) și Transcarpatia (Maramureșul din dreapta Tisei). Datele au fost colectate prin interacțiunea cu 250 de lideri și membri ai societăților pentru cultura românească, profesori, muzicieni, preoți – reprezentanți ai elitei economice, politice și culturale din cele trei regiuni.
Proiectul de cercetare a fost coordonat de Marin Gherman, director al Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector univ. dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress din Cernăuți. El a explicat că, „deseori românilor din Ucraina li se oferă diverse proiecte sau inițiative (economice, culturale, educaționale), însă lipsește un mecanism de feedback pentru a evalua implementarea, eficiența și oportunitatea continuării acestora. Cercetarea noastră va completa aceste lipsuri de informații, fiind o unealtă fundamentată științific. Ne-am propus să creăm an de an un capital analitic pe care-l să-l oferim Guvernelor României și Ucrainei, cercetătorilor și analiștilor din țară și din străinătate, presei locale, naționale și internaționale”.