România pierde fondurile nerambursabile, alocate prin PNRR, pentru construcția celor 27 de spitale județene. O recunoaște chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. El dă vina pe creșterea PIB-ului și pe Comisia Europeană care a tăiat din fonduri. Lista spitalelor, a căror construție urma să fie finanțată prin PNRR, a fost aprobată abia în luna februarie. Termenul de finalizare urma să fie iunie 2026, însă va fi decalat cu un an (cel puțin). Iar contractarea unor împrumuturi, fie și la dobândă redusă va duce la creșterea deficitului.
România pierde fondurile nerambursabile, alocate prin PNRR, pentru construcția celor 27 de spitale județene selectate în luna februarie. Este vorba despre 2,2 miliarde de euro. O recunoaște chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Spitalele se vor face din împrumuturi acordate de Banca Europeană pentru Investiții.
Mai grav, nici termenul asumat inițial, pentru finalizarea acestor investiții nu va fi respectat. România pierde banii din PNRR, dar și spitalele vor fi construite cu întârziere. Termenul a fost decalat cu cel puțin un an, așa cum recunoaște același Alexandru Rafila, cu seninătate, pentru anul 2027.
România pierde fondurile nerambursabile, PNRR, alocate pentru construcția celor 27 de spitale județene, iar Alexandru Rafila se ceartă cu rivalul său politic Vlad Voiculescu.
„Am văzut într-un mod demagogic şi aş spune fără niciun fel de caracter, în spaţiul public, diverse declaraţii ale unui fost ministru al Sănătăţii, care spune că ministerul a pierdut banii. Ministerul n-a pierdut niciun ban, domnule magician, a declarat Alexandru Rafila cu trimitere la rivalul său politic.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Creșterea economică ne arde la PNRR
Ministrul Sănătății dă vina pe acest eșec pe creșterea economică - pe care nu o sesizează nimeni - și pe Comisia Europeană. Alexandru Rafila spune că România pierde fondurile nerambursabile pentru construcția spitalelor din cauză că am devenit mai bogați. Pentru că ar fi crescut PIB-ul în luna mai, Comisia ar fi decis să taie banii din PNRR, destinat sănătății.
„Ministerul Sănătăţii şi-a făcut treaba, a pornit toate proiectele pe care dumneavoastră le-aţi blocat, a reuşit să încheie toate prevederile legate de investiţiile în sistemul de sănătate, iar această reducere cu 700 de milioane de euro nu este de la Ministerul Sănătăţii, ci de la Comisia Europeană care a scăzut suma nerambursabilă alocată României, iar Ministerul Sănătăţii a găsit soluţia, soluţia este de a finanţa exact aceleaşi proiecte în continuare alături de multe alte proiecte, din împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii”, a declarat Alexandru Rafila.
Ministrul a explicat cam cum a gândit Comisia Europeană să reducă din fondurile nerambursabile alocate României. El a precizat că s-a luat această decizie deoarece PIB-ul a crescut.
„Când s-a alocat suma pentru România de către Comisia Europeană, PIB estimat în momentul respectiv era diferit de PIB care a fost real. Adică a fost un PIB estimat mai mic, iar PIB real a fost mai mare. Prin creşterea PIB, partea care revenea României din totalul sumelor, a scăzut şi Comisia Europeană ne-a transmis «dumneavoastră din partea nerambursabilă trebuie să reduceţi 2,1 miliarde de euro. Părţile nerambursabile finanţează câteva ministere, Ministerul Sănătăţii este unul dintre ele»”, a explicat Rafila.
România pierde fondurile nerambursabile
În acest context, Alexandru Rafila a subliniat că spitalele nu vor fi construite, pentru că România pierde acești bani. Finanțarea va fi asigurată dintr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii. Ceea ce va duce la creșterea deficitului bugetar.
„Noi am o aprobat o listă de spitale printr-o hotărâre de guvern, pentru 27 de spitale. Am spus cum să facem ca aceste lucruri care au fost aprobate să continue. Avem banii din împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii. Aceste spitale vor continua să se facă, dar nu din banii PNRR, ci din banii de la Banca Europeană de Investiţii. Sunt bani rambursabili. Asta a fost condiţia pusă de finanţator”, a adăugat Rafila.
Pe de altă parte, Alexandru Rafila recunoaște că termenul asumat inițial pentru construcția celor 27 de spitale, jumătatea anului 2026, nu va fi respectat. Va fi decalat cu cel puțin un an. În opinia sa, nu este vorba despre o întârziere foarte mare. În opinia lui Alexandru Rafila, însă, un an nu înseamnă nimic, având în vedere cam cu cât se întârzile finalizarea investițiilor în România.
„Termenele nu vor fi foarte diferite, o prelungire de un an nu înseamnă absolut nimic. E vorba de spitale mari care au nevoie nu numai de studiu de fezabilitate şi proiectare, e vorba de o activitate în teren mult mai complexă”, a mai precizat Rafila.