Ședința CExN, prin care în chip nestatutar a fost ales președinte interimar un simplu membru de partid – Liviu Dragnea –, condamnat în primă instanță tocmai pentru folosirea funcției din PSD ca să comită un fapt de corupție, a fost urmată de declarații.
Pe cea a lui Ion Iliescu, potrivit căreia Liviu Dragnea a fost desemnat doar ca interimar, pînă la organizarea alegerilor, n-o punem la socoteală.
A mințit Mumia Stalinistă de mii de ori pînă acum: de la adevăratul motiv pentru care Nicolae Ceaușescu i-a oprit ascensiunea în PCR pînă la responsabilitatea sa în moartea a 1100 de oameni nevinovați în decembrie 1989 prin Diversiunea cu Teroriștii.
De ce n-ar minți și acum, cînd îi curg balele după un ciot de putere în PSD?!
Merită luate în seamă însă declarațiile lui Liviu Dragnea și Marian Oprișan, doi dintre beneficiarii Loviturii de palat din 22 iulie 2015.
Nici nu s-a răcit bine balega care a fost ședința că noul președinte al PSD s-a și grăbit să întindă ramura de măslin spre Cotroceni:
„Cred că PSD poate promova pentru prima dată o armonizare și functionare corecta între cele trei palate, Guvern, Parlament, Cotroceni, o colaborare și o conlucrare instituțională benefică pentru români. Noi vrem să structurăm cît de curînd un sistem de dialog și colaborare permanent, dincolo de dispute politice și acuze nefondate”.
Cum se întîmplă cînd sluga vrea să știe Jupînul că ea e deja dispusă, Liviu Dragnea nu s-a mulțumit cu declarația asta.
Au urmat alte noi surîsuri de supus către Klaus Iohannis sau, mai precis, către Dan Mihalache, cel care poate sta în fața lui Klaus Iohannis mai mult de un minut pentru a-i spune ceva important:
„Nu e vorba de coabitare (cu Președintele - n. n.), e vorba de a lăsa fiecare puțin de la el ca această țară să se dezvolte, nici o țară în care scandalul politic e permanent nu poate avea succes” (…)
În viziunea lui Liviu Dragnea, PSD trebuie să se înscrie în rîndul forțelor care, sub conducerea lui Klaus Iohannis, vor da gata proiecte mari pentru țară:
”Oricum noi vrem să structurăm cît de curînd un sistem de colaborare și de dialog permanent care să fie dincolo de dispute politice și acuzații nefondate, ci animat de dorința noastră de a participa împreună cu toate partidele, inclusiv cu Președinția, la realizarea unor mari proiecte de țară”.
Despre mărețele proiecte pe care le va face PSD sub conducerea lui Klaus Iohannis a zis cu larmă și Marian Oprișan:
„Îmi doresc şi lansez un apel public, vrem ca împreună cu preşedintele Iohannis, cu toate forţele politice, să ne îndreptăm atenţia către modernizarea administraţiei centrale şi locale, în sensul european, în care administraţiile au toate pîrghiile necesare pentru a face oamenilor o viaţă mai bună.”
Noua poziție a PSD față de Klaus Iohannis, marcînd trecerea de la înfruntare la lingere, se va concretiza rapid în chestiunea Codului fiscal. Președintele a trimis la reexaminare Codul fiscal în cadrul războiului cu PSD de pe pozițiile PNL, zis și Partidul Meu. Sesizînd asta, Victor Ponta a declanșat o campanie de denunțare de către PSD a abuzului comis de Klaus Iohannis. Fostul președinte al PSD a socotit - și în chip corect - că PSD poate scoate un profit electoral important din bătălia pentru Codul fiscal.
Miercuri, 29 iulie 2015, seara, la Digi tv, Liviu Dragnea a susținut însă, în chip surprinzător, că PSD trebuie să țină cont de poziția lui Klaus Iohannis în chestiunea Codului fiscal:
„Președintele l-a trimis la reexaminare. Noi nu avem deocamdată argumente pentru a modifica legea respectivă, dar ținînd cont că e președintele României, eu am cerut în Biroul Permanent Național ca Ministerul de Finanțe să realizeze un studiu de impact, pe care să îl pună la dispoziția parlamentarilor cînd se vor întîlni în sesiunea extraordinară”.
Așadar, prin Liviu Dragnea PSD își schimbă fundamental poziția față de respingerea Codului fiscal. În timp ce Victor Ponta impusese o poziție de luptă, Liviu Dragnea propune una de supușenie. Codul fiscal trebuie susținut de PSD fără nici o concesie făcută hachiței prezidențiale. În clipa cînd PSD se apucă să facă studii de impact, să arate că e vorba de sustenabilitate, respingerea de către Klaus Iohannis apare ca îndreptățită.
De la Nicolae Ceaușescu știm că ținta ligușitorilor era Tovarășa sa de viață.
În cazul lui Klaus Iohannis, cine vrea să i se vîre pe sub piele Președintelui trebuie să-i tragă ciorapii cu limba lui Carmen Iohannis.
Eram tare curios să văd, după modelul Trustului lui Dan Voiculescu, cînd va purcede PSD la omagierea Tovarășei Carmen Iohannis.
N-a trebuit să aștept prea mult.
Vicepreședinta PSD, Olguța Vasilescu, s-a grăbit s-o facă:
„Toată dezbaterea asta cu rochițele doamnei Johannis nu e sănătoasă. Știu că nu devin populară, dar chiar cred ca soția președintelui trebuie să se îmbrace adecvat. Amintiți-vă discuțiile de la începutul mandatului, cînd a mers îmbrăcată cu rochie fără mîneci și peste genunchi. Toți i-am recomandat un stilist. Acum are 4. Și încă mai are de lucru. Dar prefer să fie elegantă și decentă acolo unde ne reprezintă pe noi toți. De Elena Ceaușescu se rîdea că a împușcat tigrii prin Africa să le ia blana ca să aibă cu ce se acoperi pînă la gît. De Udrea s-a rîs că era prea decoltată. Sper să nu se mai rîdă și de prima doamnă. Pentru că, repet, ne place sau nu, ea ne reprezintă pe toți.”
Realitățile, cum ar fi grăit Nae Ionescu, sînt evidente, de o evidență tare, de tăria unei axiome:
Sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD se schimbă radical față de Klaus Iohannis.
De la Războiul din timpul șefiei lui Victor Ponta – război pornit de Klaus Iohannis – se va ajunge în scurt timp, trecînd prin faza Partid friendly față de Președinte, în etapa Partid supus Președintelui, al doilea Partid al Meu al Lui Klaus Iohannis.
De fapt, acesta a fost și scopul Loviturii de palat din PSD:
Alegerea unui președinte PSD pe placul lui Klaus Iohannis.
Liviu Dragnea e acest președinte.
Liviu Dragnea a acceptat negustoria nu numai pentru că e ținut de testicule prin Procesul de la ÎCCJ, dar și pentru că și-a dorit să-i ia locul lui Victor Ponta.
Atît de tare încît e în stare să facă din PSD un partid marionetă al Președintelui.
Nu e prea greu să ne amintim că Liviu Dragnea e cel care l-a împins pe Victor Ponta să candideze în speranța că, orice s-ar întîmpla la prezidențiale, el are șefia PSD asigurată. Dacă Victor Ponta merge la Cotroceni, postul de președinte al partidului se vacantează. Dacă Victor Ponta pierde, potrivit tradiției de șacali din acest partid, e forțat să demisioneze și locul îi va fi luat de Liviu Dragnea.
Deși a pierdut alegerile, Victor Ponta a rămas șeful PSD. Liviu Dragnea a înghițit cu greu această înfrîngere. A socotit însă că vor veni și vremurile sale.
Și vremurile sale au venit.
PSD are deja o tradiție care poate să pară ciudată prin raportare la ceea ce înțelegem ca fiind politică modernă, explicabilă însă în cazul acestui partid definit prin moravuri fanariote, în care politica e făcută de moșieri și arendași locali peste circumscripții de șerbi.
Acestei tradiții i-am putea spune Predarea necondiționată în mîinile noului Președinte.
Să ne reamintim.
În 2005, Adrian Năstase e dat jos de Grupul de la Cluj, un fel de Unitate a Serviciilor secrete în cadrul clasei politice, pentru a fi înlocuit cu Mircea Geoană.
De ce?
Adrian Năstase concurase cu Traian Băsescu.
După scrutin, Adrian Năstase n-a dat impresia că-i va pupa noului Padișah vîrful papucului.
Baronii din PSD au simțit nevoia unui președinte de partid care să facă din partid unul friendly cu noul Stăpîn. Prin Poliția politică a României zise și democratice, Traian Băsescu i-a contactat pe complotiști (șeful lor era Ioan Rus, cel care l-a salvat pe Traian Băsescu în vara lui 2012) și a tras sforile în așa fel încît Adrian Năstase să cadă.
În 2009, a concurat cu Traian Băsescu președintele PSD Mircea Geoană.
Mircea Geoană a pierdut.
Și din nou s-a repetat scenariul din 2005.
Traian Băsescu a tras sforile pentru ca Mircea Geoană să fie înlocuit cu Victor Ponta.
O simplă retrospectivă ne arată că venirea unei conduceri friendly cu președintele României a avut loc la puțin timp după victoria noului președinte. Mircea Geoană a devenit șef al PSD în martie 2005, la nici trei luni de la instalarea lui Traian Băsescu. Victor Ponta l-a dat jos pe Mircea Geoană în februarie 2010, la nici două luni de la înfrîngerea lui Mircea Geoană.
Liviu Dragnea a fost pus în fruntea PSD, printr-o lovitură de palat, abia în iulie 2015, la șapte luni de la instalarea noului regim.
Cum se explică asta?
1. În celelalte două cazuri, PSD ajunsese în Opoziție. În cazul lui Victor Ponta, PSD a rămas la putere după scrutinul prezidențial. Dacă ar fi fost în Opoziție, Gașca îi lua gîtul lui Victor Ponta imediat după scrutin. Deoarece rămînerea la Guvernare depindea de păstrarea lui Victor Ponta ca premier, baronii PSD, interesați de o relație prietenoasă cu noul Stăpîn, au simțit nevoia să se potolească.
2. Victor Ponta a dus mult timp o politică de pisicuț față de Klaus Iohannis. Premierul susține că Războiul a fost declanșat pe 5 iunie 2015, cînd Klaus Iohannis i-a cerut demisia. Nimic mai greșit. Războiul s-a declanșat în clipa cînd Victor Ponta a demascat lobbyul făcut de Klaus Iohannis pentru firma austriacă belitoare de păduri românești. În acel moment, Binomul SRI-DNA, Poliția politică a Președintelui, a primit, în fine, acceptul de a declanșa Operațiunea Schimbarea lui Victor Ponta în două etape:
Mai întîi din fruntea PSD, mai apoi, din fruntea Guvernului.
După ce tentativa de a rupe Coaliția a eșuat, deoarece Gabriel Oprea a avut pretenția de a fi premier, s-a trecut la Planul B:
Folosirea lui Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea e unul dintre cei mai vulnerabili politicieni în materie de șantajare de către Binomul SRI-DNA:
Are un proces în a doua instanță la ÎCCJ.
Cînd spus ÎCCJ spui Livia Stanciu, fostul procuror ceaușist, unealta SRI în victoria lui Klaus Iohannis. După afacerea Marinca, mușamalizată de Poliția politică a lui Klaus Iohannis, Livia Stanciu a devenit și mai vulnerabilă față de Președinte. Nimic mai simplu decît programarea primei ședințe a Procesului lui Liviu Dragnea în 28 septembrie 2015, la trei luni de la prima sentință. Spun trei luni pentru că vacanța judecătorească nu trebuie pusă la socoteală. Dan Diaconescu a avut între prima și a doua ședință doi ani și ceva.
Graba de a programa prima ședință a noii instanțe se explică prin șantajarea lui Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea își îndeplinește sîrguincios mandatul cu care a fost trimis în fruntea PSD:
- Să sape o prăpastie definitivă între Victor Ponta și PSD prezentînd de dimineață pînă seara cei cinci ani de președinție a lui Victor Ponta drept un dezastru pentru partid.
- Să convingă electoratul că Victor Ponta e un premier doar de fațadă, în stare de orice umilință pentru a rămîne un premier fie și de fațadă.
- Să facă din PSD un al doilea Partid al Meu al lui Klaus Iohannis.