Atît pe cristoiublog.ro, cît și în Evz, am definit drept politicianist gestul lui Călin Popescu Tăriceanu de a-i cere lui Klaus Iohannis demiterea Liviei Stanciu și a Codruței Kovesi pentru abuzurile staliniste comise în cazul Mariana Rarinca.
Și cînd ziceam asta nu mă refeream doar la imposibilitatea constituțională a președintelui de a demite magistrați, ci la adevărul, cruntul adevăr, că pe Tabloul de la Cotroceni îl doare fix în ramă de ce i s-a întîmplat unui cetățean al României al cărei președinte se pretinde el a fi.
Viața de a doua zi, joi, 28 mai 2015, m-a confirmat.
Într-un text de pe facebook, Klaus Iohannis respinge cererea lui Călin Popescu Tăriceanu.
Că o respinge n-ar fi nimic grav.
Grav e faptul că președintele zis și al tuturor românilor nu arată un moment preocuparea față de situații precum cea a Marianei Rarinca, situații care nu sunt rare în Justiția noastră tot mai abuzivă.
Păi cum dracu să măcăne măcar Klaus Iohannis în chestiunea RarincaGate, cînd:
Livia Stanciu l-a făcut președinte al României, amînînd în mod anticonstituțional judecarea Procesului de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis pînă după alegeri. Drept răsplată, prima vizită a lui Klaus Iohannis a fost la președinta ÎCCJ pentru a da semn Structurilor că e, împreună cu capii Binomului SRI-DNA, partenera sa de președinție.
Și pentru ca amărîtul de Horia Georgescu, fostul șef al ANI, să nu se întrebe cu voce tare cum de a ajuns președinte Incompatibilul, Binomul SRI-DNA, sprijinit de ÎCCJ, aflată în proprietatea Liviei Stanciu, l-a vîrît la zdup. Cum a vîrît-o și pe Elena Udrea, care a început să vorbească despre diversiunea prin care Structurile și-au atîrnat în cuiul de la Cotroceni Tabloul preferat.
În fața valului de indignare stîrnit de nesimțirea cu care e tratat un abuz în statul nostru zis și de drept, Klaus Iohannis a fost asigurat de Noua Securitate că lucrurile se aranjează.
Spre stupoarea tuturor, Livia Stanciu nu numai că n-a schițat o scuză pentru ticăloșia de a trimite la pușcărie o nevinovată, pentru că așa a vrut coafura ei, dar mai mult a răspuns cererilor privind demisia de onoare cu un tupeu - rar întîlnit ar spune cei care nu știu că Livia Stanciu a fost timp de 9 ani o vajnică procuroare ceaușistă- obișnuit aș zice eu care știu cum se purta un procuror în Sistemul comunist. De ce a impus-o în 2009, peste voința CSM de atunci, Traian Băsescu, luptătorul anticomunist, președintă a ÎCCJ pe o fostă procuroare comunistă, ne va răspunde fostul președinte. Nu acum, ci atunci cînd va ajunge și el înspatiile gratiilor, ca și Mariana Rarinca. Spun asta, pentru că - se pare- politicienii noștri au nevoie de măcar o zi de arest preventiv pentru a înțelege ce înseamnă a ajunge la pușcărie pe nedrept.
Cum răspunde Livia Stanciu?
Cerînd CSM să ancheteze acest caz în care nu se știe vinovată?
Susținînd că n-a cerut DNA să comită abuzuri, ea adresîndu-se procurorilor ca simplu cetățean?
Nu.
Livia Stanciu, președinta celui maiimportant for de Justiției dintr-o țară membră a UE, răspunde declarînd că CSM îi va ancheta pe cei care susțin că ea trebuie să demisioneze!
De 25 de ani, de cînd urmăresc balamucul postdecembrist,n-am mai întîlnit un asemenea tupeu la un personaj public prins în ofsaid.
Ca să nu mai spun că n-am mai întîlnitun asemenea bătut peste fund, cu palma, în semn de sfidare de mahala a opiniei publice.
Pe ce se bazează tupeul Liviei Stanciu?
Nu numai pe faptul că Klaus Iohannis îi e dator vîndut.
Fără ea, Klaus Iohannisîși pierdea și funcția de primar al Sibiului.
Ea se bazează și pe rolul cheie pe care-l joacăîn răfuiala mafiotă poreclită luptă împotriva corupției.
Miercuri, 27 mai 2015, mă întrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecătorii care au îndrăznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi înhățați de Binomul SRI-DNA?!
N-au trecut nici două zile de la această întrebare și răspunsul se conturează deja:
Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrală a Statului de Drepți, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecători.
Deocamdată e doar pregătirea psihologică. Mai ceva ca în perioada campaniei electorale, cînd Binomul și-a reactivat toți adormiții din presă, din politică și din Justiție, rînd pe rînd jurnaliști nu numai de la site-uri care nu sînt altceva decît Unități militare, dar și de la ziare și televiziuni de știri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalagă, s-au năpustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca.
Tot ceea ce compun cei care au dat buzna din cazarmă la țipătul trompetei de alarmă are un singur scop:
Să convingă opinia publică de la noi că:
Judecătorii care au achitat-o pe Mariana Marinca sunt parte, alături de aceasta, la o vastă afacere de corupție prin care corupții vor să blocheze lupta împotriva corupției. Toți cei care, ca mine, s-au ridicat împotriva unui abuz stalinist comis de persoane care se cred deasupra legii sunt în sluga borfașilor, vorba lui Dan Tapalagă.
Firește, aceleași personaje – de la controversatul Cristi Danileț pînă la matinala Ioana Ene Dogioiu – au scuipat în ochi pe oricine a încercat pînă acum să pună la îndoială deciziile Justiției. Ba mai mult, cum de cuteza cineva să sugereze doar, cu mîna la gură, speriat de ce a putut să-i treacă prin cap, că o sentință e cu cîntec, Gașca de la CSM se și sesiza și comunica, huruitor, că respectivul a afectat independența Justiției.
Acum, un complet de la Curtea de Apel a achitat o nevinovată. A dat o sentință, mă rog. Aceiași apărători ai dreptului Justiției de a da o sentință sar acum în bocanci, își trag uniforma și răcnesc împotriva sentinței.
Deja, Divizia Presă a Binomului SRI-DNA vorbește de o conspirație împotriva Justiției, de o punere la îndoială a statului de drept, de o lovitură de stat.
Argumente de sergenți majori mesianici pentru a-și justifica abuzurile staliniste, de a căror nostalgie suferă!
Nu-i exclus ca toți cei care nu spunem altceva decît că Scandalul Rarinca trebuie să ducă la demisia de onoare a Liviei Stanciu să fim deja puși sub ascultare de către SRI, cu mandat cerut și obținut pe loc de la ÎCCJ, pe motiv că atentăm la siguranța națională.
În acest Scandal apărătorii Marianei Rarinca invocă sentința de achitare de la Curtea de Apel București pentru a semnala că o femeie nevinovată a stat șase luni în pușcărie. N-o cunosc pe Livia Stanciu. N-o cunosc pe Mariana Rarinca. Am o părere proastă despre Antena 3. Nu sînt un apropiat al site-ului Lumea Justiției, cel care a dus campania împotriva nedreptății căreia i-a căzut victimă Mariana Rarinca.
Am citit și răscitit documentele anchetei penale și ale procesului în primă instanță.
Au fost publicate pe Lumea Justiției.
Documentele, nu considerațiile lui Răzvan Savaliuc, nici predicile lui Mihai Gâdea, nici mărturiile victimei.
Trebuie să fii sau idiot sau colaborator al Noii Securități ca să nu vezi că totul pute.
Pute a conflict personal între două femei rezolvat de una dintre ele – Livia Stanciu – prin trimiterea celeilalte la închisoare din simplu motiv că una dintre ele e partenera de nădejde a DNA.
Graba cu care Mariana Rarinca a fost luată pe sus, încătușată și aruncată în pușcărie (5 zile după depunerea plîngerii penale!), ascunderea de către procuror a probelor, refuzul de a ține cont de documentele prezentate de Mariana Rarinca în sprijinul tezei că e o pricină de bani, ținerea ei în arest preventiv și după ce a fost trimisă în judecată (în numai 20 de zile de la declanșarea anchetei) spun clar, fără echivoc, că e vorba de un incredibil abuz comis de Statul român de dragul unei singure persoane:
Livia Stanciu.
În plîngerea penală, Livia Stanciu invocă suma de 20.000 de euro ca sumă cerută de șantajistă de la ea.
În realitate, era vorba de 2.400 de euro.
De ce a pus Livia Stanciu 20.000 de euro și nu 2400?
Păi una e 2.400 și alta 20.000 de euro.
Pentru a dovedi că Mariana Rarinca e o șantajistă care vrea s-o stoarcă pe Livia Stanciu de 20.000 de euro, DNA angajează un agent provocator. Dîndu-se drept Livia Stanciu, acesta îi trimite SMS-uri prin care o tot întreabă despre ce sumă e vorba, în speranța că i se va răspunde: 20.000 de euro. Mariana Rarinca îi răspunde, printr-un SMS interceptat de SRI și trecut la dosar, că nu i-a cerut niciodată 20.000 de euro, că vrea doar datoria de 2.400 de euro. Orice procuror din lumea asta, din Burundi chiar, la o asemenea probă, mergea la Codruța Kovesi și-i spunea:
Șefa, nu merge! Femeia spune clar, chiar și la provocarea noastră, că nu i-a cerut 20.000 de euro. Hai s-o lăsăm Dracului! Spuneți-i dvs doamnei Livia Stanciu că nu merge.
Nu s-a întîmplat așa ceva.
Procurorii n-au ținut cont nici măcar de probele obținute de ei înșiși.
Au mers mai departe cu ancheta și cu solicitarea de arest preventiv chiar și după ce Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată.
Deși sînt un adversar al Codruței Kovesi, în acest caz principala responsabilă nu atît de condamnarea unei nevinovate, cît mai ales de compromiterea Justiției e Livia Stanciu.
Livia Stanciu e cea care a depus ceea ce se numea pe vremuri denunț calomnios.
Și nu din greșeală, ci dinadins, pentru a o trimite pe Mariana Rarinca la închisoare.
Dacă ne uităm un pic la Caz vom pricepe că e vorba de un conflict între două femei care-l depășește pe cel al pricinei de bani.
E mai mult decît curios că pînă la moartea soțului Andrei Stanciu, Mariana Rarinca a fost prietena familiei. Mai mult, în timp ce Livia Stanciu era la București, ea a rămas cu soțul acesteia la Galați. În 2009, Traian Băsescu, într-una din rătăcirile sale în materie de oameni, a impus-o pe Livia Stanciu președintă a ÎCCJ, împotriva opțiunii CSM. A fost atunci un mare scandal mediatic. Ar fi fost pentru Mariana Rarinca prilejul de a o șantaja pe Livia Stanciu. De ce n-a făcut-o?
Pentru că pricina dintre cele două n-are nici o legătură cu banii.
Are legătură cu Shakespeare.
Cum tot cu Shakespeare, geniul al iscodirii frustrărilor din sufletul unei femei, au legătură și arestarea Elenei Udrea și arestarea Alinei Ghica de către Codruța Kovesi.
Peste tot în lume în astfel de cazuri, Livia Stanciu își dădea demisia de onoare. Fie și pentru că a tîrît Justiția într-un Scandal compromițător.
Dacă ar fi șovăit, ar fi fost convinsă.
Nici vorbă de așa ceva la noi, deși orice minte lucidă spune că demisia de onoare a Liviei Stanciu ar fi benefică:
1. S-ar stinge imediat Scandalul.
2. Ar fi salvată și Codruța Kovesi.
3. S-ar întări încrederea în Justiție.
4. Ar reabilita-o și pe Livia Stanciu.
N-am nici o îndoială că Scandalul e folosit din plin de dușmanii Luptei împotriva corupției pentru a-și rezolva problemele lor cu Justiția.
Demisia de onoare a Liviei Stanciu ar tăia avîntul acestor forțe.
În locul acestui gest, absolut firesc din punctul de vedere al Rațiunii de stat, Binomul SRI-DNA escaladează abuzurile:
Judecătorii care au achitat-o pe Mariana Rarinca sînt terfeliți de ofițerii acoperiți din presă, CSM nu mișcă un deget, Klaus Iohannis sare în ajutorul Liviei Stanciu.
Se pune întrebarea?
Sînt idioți?
Nu, nu sînt idioți.
Sînt bandiți!
Un om normal s-ar întreba:
Bine, bine și ce dacă demisionează Livia Stanciu?
Trece ÎCCJ de partea corupților?
O iau razna judecătorii de la ÎCCJ?
Dispare independența Justiției?
Stă statul de drept din România într-o singură persoană?
Sînt întrebările puse de un om normal.
Binomul SRI-DNA nu și le pune.
Cum s-o sacrifice pe Livia Stanciu?
Întîi și-ntîi că e riscul ca ea să spună cum l-a făcut pe Klaus Iohannis președinte prin amînarea la ordinele ei a procesului.
Apoi, prin Livia Stanciu se rezolvă răfuielile politice mafiote prezentate drept luptă împotriva corupției.
Și totuși, mai ales după incalificabilul răspuns dat joi de fost procuroare comunistă, demisia de onoarea se impune și mai mult.
Dacă mă întreabă cineva ce se va întîmpla mai departe eu aș răspunde că Binomul SRI-DNA nu va da un pas înapoi.
A pus mîna pe cătușe și nu va renunța la ele în veci.
Dacă renunță, cătușele vor ajunge în mîinile celeilalte grupări mafiote.