M-au preocupat în Istorie căderile. Așa se explică publicarea într-unul din volumele mele a eseului intitulat Calvarul de după cădere. Așa se explică de ce mă preocupă, ca scriitor mai ales, ce se întîmplă cu Victor Ponta. N-a căzut de tot, pentru că mai e premier – vor replica unii.
Să pierzi însă la o diferență de 10 la sută după ce procentajul de 10 la sută în favoarea ta, slaba prestație a contracandidatului între cele două tururi, sondajele de opinie, analiștii, chiar și cei care nu te simpatizau, te dădeau sigur cîștigător trece pentru tine și pentru cei din jur drept o cădere mai mare decît cea din funcția de premier.
Sub semnul acestei preocupări, am citit cu atenție interviul acordat de Victor Ponta lui Dan Andronic pentru Evenimentul zilei.
Nu pot să nu remarc, de exemplu, că după înfrîngere, Victor Ponta n-a dat fuga la una dintre televiziunile sale de casă- Antena 3, România tv- pentru ca moderatorii și moderatorițele să-i spele cu lacrimile lor amare rănile lăsate de înfrîngerea umilitoare.
A dat un interviu site-ului DC news.
A răspuns unor întrebări trimise de Dan Andronic.
Am ținut să atrag atenția asupra acestei relații a lui Victor Ponta cu presa – nu mai pare obsedat de prezența mediatică excesivă-, pentru că ea corespunde logic atitudinii din interviul acordat Evenimentului zilei.
Citindu-l, nu mi-a venit să cred ochilor.
Victor Ponta e modestia întruchipată!
Dar nu numai modestia, ci și un fel de auto flagelare care e mai mult decît autocritica:
”Cu siguranță am făcut multe greșeli, și am capacitatea la 42 de ani să le recunosc. Nu numai să le recunosc, dar și să învăț din ele, indiferent de poziția pe care o voi avea pe scena publică! Ce regret? Este o listă destul de lungă, dar tot ce am greșit a fost omenesc! Nu doresc nimănui cantitatea de energie negativă, chiar de ură care a fost folosită împotriva mea în aceasta perioadă. Cred că noi toți trebuie să întelegem că ura si patima lasă răni foarte greu de vindecat. Aș spune că încă o dată îmi cer scuze celor care s-au simțit jigniți de spusele mele sau ale celor care mă susțineau. Am intrat de multe ori în schimburi de replici pe care îmi doresc să le fi putut evita. Asta regret cu adevărat!”
Cam în aceiași termeni a scris Victor Ponta și pe Facebook, devenit, pare-se, instrumentul de comunicare preferat al politicienilor, gata să întreacă televiziunea.
Prin scuzele cerute celor care s-au simțit jigniți de vorbele sale, Victor Ponta ne propune o imagine radical schimbată față de cea cu care ne-a obișnuit în ultimii doi ani:
Cea de Miel care-și cere scuze lupului că n-are carnea atît de fragedă cum și-ar dori dinții cumătrului.
Să ne gîndim nițel la chestiunea cui cere scuze Victor Ponta pentru scuzele sale:
Lui Traian Băsescu?
Lui Klaus Iohannis?
Elenei Udrea?
Monicăi Macovei?
Să fim serioși!
Victor Ponta a spus ceva ce ar putea fi considerat jignitor despre adversarii săi din politică și din presă. Aceștia, la rîndul lor, dacă nu chiar înaintea lui Victor Ponta, nu și-au economisit înjurăturile, jignirile la adresa lui Victor Ponta.
Cu excepția lui Klaus Iohannis, care e un politician aparte, al cărui refuz de a se implica în răfuieli verbale publice nu și-a verificat încă eficiența, oamenii noștri politici, jurnaliștii noștri, starletele noastre, se angajează la polemici, la războaie verbale, incluzînd jigniri, nu de dragul lor, ci de dragul chibiților numiți alegători. Dacă ar fi să-l credem pe Victor Ponta, el a pierdut alegerile, pentru că, după ce Traian Băsescu l-a făcut pisicuț, el n-a ieșit la televizor ca să-și ceară iertare la domnul președinte, deoarece l-a obligat să-l jignească pe el, Victor Ponta. Un politician care și-ar asuma această ipostază ar fi un politician mort în România, țară unde plăcerea luptelor de cocoși a fost înlocuită cu plăcerea luptei politice. Ca om care scriu zilnic, atît pe cristoiublog.ro, cît și pe Evz.ro, sunt ținta a sute de înjurături, calomnii, jigniri în subsolul repartizat postărilor. N-am întîlnit pînă acum un singur cititor care să-și ceară scuze pentru adresări gen Băi, Cristoiule, ești un bou! Sau Pe mă- ta, Cristoiule, lasă locul unor jurnaliști adevărați precum Andreea Pora, Dan Turturică, Sorina Matei! De unde trag concluzia că românii așteaptă de la politicieni și jurnaliști să dea cu parul și nu firul de păpădie în adversari.
De ce purcede Victor Ponta la această smerenie care, între noi fie vorba, îi stă rău?
Pentru că, așa cum se vede tot din interviu, el are convingerea c-a pierdut alegerile din cauza cantității enorme de ură folosită împotriva sa.
Așadar, după Victor Ponta, a pierdut, pentru că, prin jignirile aduse în dreapta și-n stînga, a stîrnit împotriva sa ura în stare să ducă la Revolta spontană la urne.
În analizele anterioare ale scrutinului, am invocat în dese rînduri, rolul urii populare în înfrîngerea lui Victor Ponta. Numai că ura nu s-a ivit și mai ales n-a crescut din cauza jignirilor aduse adversarilor, ci din cauza unei prestații de premier timp de doi ani. În sine, jignirile nu stîrnesc ura decît celor jigniți. Ceilalți rămîn indiferenți. Victor Ponta a stînit ura prin identificarea jignirilor cu una dintre expresiile Ciocoismul său, dar mai ales al Ciocoismului PSD.
Prin urmare, pentru a micșora măcar ura îndreptată asupra sa, Victor Ponta trebuie să schimbe și partidul nu numai prestația sa de pînă acum.
E capabil Victor Ponta de această schimbare?
După opinia mea, nu.
Tot ceea ce a făcut pînă acum ține nu de imagine, ci de realitatea personalității sale.
Acum însă, așa cum se vede din intervențiile de mai sus, din evitarea televiziunilor agresive, din stăpînirea de a răspunde atacurilor, Victor Ponta încearcă o Operațiune de imagine spectaculoasă.
O Operațiune de imagine menită a micșora ura, antipatia față de el și față de PSD prin cultivarea imaginii de modestie, dacă nu chiar de înfrînt care suferă, care e descumpănit.
Din acest punct de vedere, atacurile publice ale cuplului Mircea Geoană- Marian Vanghelie, anunțurile solemne ale lui Vasile Blaga că, împreună cu strada, cu Programul politic al lui Mircea Geoană și cu banii lui Marian Vanghelie îi va lua locul lui Victor Ponta, zvonurile cultivate de presă privind iminenta sa debarcare, titlurile care țipă despre destrămarea PSD, despre dispariția PSD, despre prăbușirea lui Victor Ponta, deși nu sunt puse la cale de PSD, joacă un rol crucial în noua campanie a lui Victor Ponta:
Cea de creare a imaginii de înfrînt care și șterge lacrimile pe furiș și care, astfel, ne invită să nu-l mai urîm, ci să ne fie milă de el.
O imagine doar.
O imagine care, asemenea tuturor imaginilor corespunzătoarea unei regii și nu unei realități, va lăsa locul nu peste mult timp, cînd momentul greu va trece, adevăratului Victor Ponta.